Poezie
GANDUL TACERII
1 min lectură·
Mediu
De ce nu spui nimic?
Tot eu vorbesc ca-si-altadata,
Tu stai si plangi
In loc sa-mi spui
De-o dragoste-n in culori pictata...
De ce nu pleci si sa ma lasi,
Mai linistit ca altadata...
Sa meri pe creasta muntelui
Sa sfasai suflete de piatra.
Tu te- ai oprit la mine...aici
Ca sa ma sfasai de durere
Ci nu ca sa vorbim
Ca altadata...
De drumul inimii stinghere.
Tu, negru si sinistru gind...
Tu taci...ma-ndemni iarasi sa beau,
Imi spui, desi tu nu vorbesti...
Ca Moartea pe-al sau brat ma va lua?...
Eu o astept de mult straine
Tu m-amagesti cu al tau gand,
M-am saturat de-aceasta lume din pamint...
Si totusi o iubesc caci nu-i ca mine...
Gand al Tacerii!!!
Tu esti si negru si sinistru
Tu taci si plangi
Totusi vorbesti in soapta
De-o dragoste...demult
Sculptata-n piatra...
Scrii cu amar acel cuvint...durere
Si-ti lauzi drumul inimii stinghere...
Dar Tu nu esti decit...un gand
Iar eu nu sint decit...pamant...
014.015
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zota Marius
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Zota Marius. “GANDUL TACERII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zota-marius/poezie/8649/gandul-taceriiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Să peri pe creasta muntelui
0
