Poezie
Ciocolata mea tristă
1 min lectură·
Mediu
totul a rămas dulce
cât timp împărțim aceeași inimă
iar umerii noștri se ating unul de altul ca-n sărutul lui Klimt
singurătatea este cea mai bună muză din lume, nu trebuie decât să arzi cât mai repede cu putință și poezia te va urma ca un câine credincios. Cu dragoste îți va săruta rănile iar fiecare cuvânt nescris va trăi după tine, ca un copil făcut pentru sufletul tău.
Mereu am privit lumea din jur ca un tablou cu valuri uriașe al unui oraș imaginat de păsări în mijlocul oceanului.
Cât timp locuiesc în casa ta, dau la schimb paharul meu cu apă pentru o gură de sete.
Fiecare secundă se desface de timp ca buzele pruncului părăsind sânul mamei.
O lume interioară așteaptă răsăritul pe marginea cărnii.
Se lipesc stele în lumina din părul tău.
Să iubești e ca atunci când respiri dar ești conștient de aer
că faci schimb de viață
că tot ce-i viu este un fel de minune în atlasul minunilor
și în nicio zi lăsată de Dumnezeu orice ai face
nu poți iubi până la capăt.
031.132
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 181
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Zavalic Antonia-Luiza. “Ciocolata mea tristă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/14172521/ciocolata-mea-tristaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DVDistincție acordată
DVDragoș Vișan✓Singurătatea în doi, cea mai bună muză din lume, atingerea umerilor ca-n tabloul lui Klimt, combustia artistică și poezia iubirii continue, dar lumești (iubirea pânã spre limite). Nu doar carnal sugerat. Ci foarte bine aranjat vizual, aproape iconografie lirică în acest poem de iubire și căutare a iubirii. Schimb de viață, retoric vorbind. Iubirea până la capăt nu se poate. Însă o iubire cu unele fluctuații de intensitate e posibilă.
0
ȘIar începutul este, practic, alcătuit din două poeme - sărutul lui Klimt, scurt și cuprinzător, apoi singurătatea, pe un stil kunderian, amintindu-mi de Jaromil și gândurile sale.
O mică problemă aici:
Mereu am privit lumea din jur ca un tablou cu valuri uriașe al unui oraș imaginat de păsări în mijlocul oceanului.
O frază un pic cam lunguță. Un pic pretențioasă. Aici ar merge simplificat.
La final, stilul se schimbă, apar versuri aforistice. Foarte bune ca aforisme în sine, dar distincte ca stil. Mi-ar plăcea să văd uniformitate stilistică, fiindcă talent ai cu carul.
O mică problemă aici:
Mereu am privit lumea din jur ca un tablou cu valuri uriașe al unui oraș imaginat de păsări în mijlocul oceanului.
O frază un pic cam lunguță. Un pic pretențioasă. Aici ar merge simplificat.
La final, stilul se schimbă, apar versuri aforistice. Foarte bune ca aforisme în sine, dar distincte ca stil. Mi-ar plăcea să văd uniformitate stilistică, fiindcă talent ai cu carul.
0
ZADragoș,
mulțumesc din suflet pentru privirea înstelată și de adâncime. De fiecare dată citesc cu drag și cumva aflu mai multe despre mine, prin cuvintele și timpul dăruit. Apreciez enorm.
Ionuț,
de asemenea îți mulțumesc mult pentru franchețe alături de observațiile făcute.
Vă consider profesorii mei (de ars poetica), vă ascult cu drag și iau notițe pentru creațiile viitoare. Mă bucur că pot învața de fiecare dată de la oameni minunați și dedicați scrisului.
Cu imensă gratitudine,
Antonia.
mulțumesc din suflet pentru privirea înstelată și de adâncime. De fiecare dată citesc cu drag și cumva aflu mai multe despre mine, prin cuvintele și timpul dăruit. Apreciez enorm.
Ionuț,
de asemenea îți mulțumesc mult pentru franchețe alături de observațiile făcute.
Vă consider profesorii mei (de ars poetica), vă ascult cu drag și iau notițe pentru creațiile viitoare. Mă bucur că pot învața de fiecare dată de la oameni minunați și dedicați scrisului.
Cu imensă gratitudine,
Antonia.
0