Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ferestre

1 min lectură·
Mediu
Deșertăciunea zilelor este un fel de a încolți întunericul sorbind din zăpadă
când războiul este ca o fată tânără și ispititoare și
cerul se înghemuiește la sânul ei
din uniformă o fotografie sângerează
trupuri smulse prematur din sufletele lor
câteva cruci înghețate răsar în lumină
luna crește mușcată de lupi
îngeri infirmi trag în urma lor tărgile cu morți
privești ploaia de gloanțe și viața adăpostindu-se-n ultimul colț viu
Slava Ukraini
Dumnezeu umblă pe pământ în haine de orfan
și noi spunem că iubirea a murit.
Străbunicul doarme
în grădina cu flori un apus nesfârșit.
031.184
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
95
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Zavalic Antonia-Luiza. “Ferestre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/14168493/ferestre

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@dragos-visanDVDragoș Vișan
Ferestre sparte.
Mai încolțește întunericul.
Soarbe noaptea din zăpadă.
Cerul se adăpostește
într-un război nemilos
ca un proiectil rece intrat
în pieptul unei tinere fete
până atunci spititoar.
0
@dragos-visanDVDragoș Vișan
"Ispititoare". De la sfârșitul primei strofe.
Scuze, tuturor, deoarece mi s-au închis ochii de somn aseară, când am scris. Erau ultimele gânduri ale mele, apoi am adormit apăsând pe trimitere.
Pe mine unul m-a impresionat mult acest poem despre conflictul din Ucraina și suferințele civililor. Am căutat să surprind foarte laconic condițiile în care s-a imaginat tot cadrul terifiant, drama cotidiană. E un poem cu impact emoțional foarte percutant. N-am putut rezista impulsului de-a acorda semiadormit stea. N-am mai dat conștient, ci cu subconștientul activat în locul eului meu întreg. Habar n-aveam ce făceam. Degetul meu arătător a mai fost puțin conștient, cu pornirea de a face un comentariu mai elaborat răfuindu-mă deja în semiadormire.
0