Poezie
Prinzători de îngeri, neîndemânatici
1 min lectură·
Mediu
Nu reușim niciodată să ne ținem promisiunea,
când spunem că data viitoare nu vom mai lăsa cerul să se prăbușească.
Că o să-i facem o plasă în care o să-l stârngem de pe jos, până la ultimul sfânt.
Că-l vom goli și ne vom muta în el, până vom muri de plictiseală.
Că-l vom agăța de o piatră să nu se răstoarne.
Că-l vom ține mai jos, poate poate o să-l adune și alții.
Că-l vom prinde-n cuie și îl vom semna în lacrimi.
Nimic nu-l va împiedica să ne zdrobescă.
Nici măcar îngerii de hârtie pe care obișnuiam să ți-i fac, moi și rupți de vânt.
Nu-i nimic dragă, îmi spuneai, o să împodobim copacii,
o să dăm crengilor aripi să ne țină cerul și așa vor sta toți îngerii,
prinși în brațele noastre dezlegate.
002.032
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Zavalic Antonia-Luiza. “Prinzători de îngeri, neîndemânatici.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/13993059/prinzatori-de-ingeri-neindemanaticiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
