Poezia chipului tau as arunca-o marii,
sa nasca ea talazuri de iubire,
nu eu; iar eu,
printre ganganii de lumina,
te-as saruta sub colt de buza
fara de vreo alta scuza
decat ca te
Nu vreau, dar vreau.
Nu stiu ce stiu si simt ce ei nu simt,
sunt singur si ii dispretuiesc pentru nestiinta lor,
insa eu nu mai vreau sa fiu ce sunt.
Ce vreau?
Nu vreau sa mai traiesc ce
Femeia danseaza lasciv in jurul batranelului,
intr-un ritual ce are in el ceva carnal.
Se apleaca si il saruta lipindu-se de el,
el care inspira aerul buretos din plamanii ei,
inspirat de
Obisnuia sa certe norii pana cand
acestia incepeau sa planga peste crestetele lor.
Atunci se ducea sa se scalde
in apele reci ale raului.
Nu-i pasa de nimic
si totusi de toate.
Nimeni nu
Cad.
Iar cerul descumpanit
nu intelege
cum pot lipsi dintre stelele lui.
Nu am nevoie decat de culoarea ochiului
si de surasul tau
ca sa urc;
Si urc...
