Poezie
Muză
1 min lectură·
Mediu
Noaptea-i aprinsă de a lunii rază,
iubirea este a durerii pază.
Sclipesc în ceruri săruturi de gheață,
în tine am văzut apoi speranță.
Neantul pentru noi este feeric,
un frasin ce suspină-n întuneric.
Plângeam odată a dragoste-i plăcere,
săruturi lungi prelinse-n adiere.
Pămînt istoric ce zace într-o carte,
mireasă ce-i îmbrățișată în moarte.
O lacrimă ce acum e muribundă,
uitând acum plăcerea cea profundă.
Buze adânci ce par morbide,
sentimente ce cad pe noi plăpânde.
Iertați de viață , suntem insensibili,
pierduți ,anoști și prea puțin credibili.
Și nu-ți dori ca tu să uiți speranța,
Iubirea mea , există toleranța.
Sufletul meu pe tine te amuză,
Scumpete ,nu lăcrima ,ești muză.
001.728
0