xxx

cum sa stai tu la o parte?
cand vezi javrele din drum
o sa basculezi departe
sa nu-i uzi ca-i frig acum

eu sincer cred ca textul tau merita mai multa atentie. sunt placut surprins de ce am gasit aici. o poezie frumoasa cu substraturi si invataturi profunde. imaginea reusita este impresionanta, felicitari!

in nici un caz nu vreau sa schimbi, era doar o impartasire de-a mea, un gest de prietenie. doar am mentionat ca imi place foarte mult poezia, ca sa nu existe dubii. k
cu drag,
Costin T.

acum hai sa discutam pe text, serios ca doi barbati(tu mai putin...): a cui clona esti? atat am avut de spus...
ba nu... dragi editori, oaia dolly nu e bolnava e aici pe acest site in fiecare om care face comentarii si nu posteaza texte. peste cateva zile isi va inlocui toate datele cu un x si isi va spune: \"am mai castigat un razboi\".
fac si o sugestie: SA NU SE MAI ACCEPTE COMM-uri CELOR CARE NU AU TEXTE POSTATE! de la zece in sus! poate voi fi si eu luat in seama in sfarsit, ca pana si Vichi, cateaua mea alba a inceput sa ma ignore!
OK.

imi permit sa iti arat cum vad eu aceasta poezie pe acre o consider reusita. pentru prima oara incerc asta. sper sa nu te superi...

Un zid fără nici o fereastră această tristețe,
Un zid ce se plimbă cu bicicleta pe străzile sângelui.
\"De tine se poate muri\", imi spun,
numai silueta prin subțirimea duminicii,
se limpezea ca o fântână.

Îmbrăcată în cagulă,
clipa aruncă praf
în ochii morții.

Vezi? N-am schimbat mai nimic, amanunte... repet: mi-a placut foarte mult si tare imi pare rau ca ai doar 17 cititori cu mine, pana acum...
asta este... nu vreau sa ma enervez...
cu prietenie,
Costin T.

\"poate ca a sosit timpul\" sa mergi pe filonul asta,si anume: al prozei scurte. ce remarc aici: daca timpul este pe dos toate sunt pe dos, mi se pare normal, numai ca tu scrii frumos asta. ai imbracat bine textul in lirism si e ca o strategie: vom face vom drege...
Nu pot sa trec si sa nu remarc imaginatia complexa de care dai dovada in aceasta scriere: \"...aș lua timpul de un capăt poate de viitor, încă nu m-am hotărât...\". M-ai facut sa zambesc, mai rar am intalnit asa ceva prin zona. cand o sa reusesti sa faci asa sa-mi spui. mama lui de timp ca mi-a mancat zilele... da, timpul mi-a mancat zilele chiar daca sunt defapt ale lui. am lasat acteva cuvinte aici desi este mult de disecat.
foarte frumos textul, scris de intr-o maniera incantatoare.
cu drag,
Costin T.

hai sa zicem puzderie in loc de penurie

sa-mi las si eu parerea aici: prima strofa este o penurie de locatii... prea multe optiuni, prea multe posibilitati pentru unul care pana la urma ajunge in cusca, ori pe langa cusca cainelui.
si mai observ ceva in neregula, ia sa vedem noi:
cum incepe a doua strofa: \"Aștepți ca cineva să își dea seama
că prezența ta este categorică!\",
cum incepe a treia strofa:\"Aștepți pe cineva care să îți dea
drumul în curte.Dincolo de poartă
vei sta alături de cușca câinelui\", se bat cap in cap desi nu e nevoie, chiar nu e nevoie... ar trebui sa fie doua inceputuri congruente dar ele sunt in antiteza cumva...
in rest e poezie n-am ce spune.
cu prietenie,
Costin T.

o poezie frumoasa care spune ceva. are o constitutie atletica si poate trece prin apa si foc. nu renunta la rima, chiar daca scrii mai apasat in vers alb. ar fi pacat...
cu prietenie,
Costin T.

poate sunt subiectiv in a comenta acest poem fiindca ma surprinde exact in zilele in care ma chinuiesc sa ies dintr-o mare asemanatoare.
Acesta este un moment dureros fara indoiala care uite, naste poezie frumoasa.
Personificarea marii, precum si confuzia intentionat creata nemaistiind care este amintirea si care este marea(normal ca este una si aceeasi) da gust acestei scrieri in inceputul ei.
este o lupta, o lupta intre zilele care trec sia duc uitarea si amintirea. prn continut strofele sunt in antiteza.
metafore alese, si mai ales personificari reusite, ma refer in special la pescarusul ce doare sub limba. indemnurile la uitare vin de la sine si din versurile: \"taci pasare\" ori \"Taci scumpo\"...
durere, durere si iar durere, in ultima strofa acesta este cuvantul de baza. insusi cuvantul anestezie demascheaza suferinta. pe mine nu ma poti duce, ori asta ai vrut...
cand eram copil strigam tare: \"nu ma doare numa doare c-am mancat fasole tare!\" si ce era in sufletul meu numai Dumnezeu stie!
un poem ce trebuie citit cu siguranta.
cu prietenie,
Costin T.

gasesc aici o doina tulbure, ca starea poetului cand a scris-o. continutul are iz de doina, nu si forma adoptata. asta nu-i deloc rau ba din contra...
aceasta scriere ne face sa ne cautam originile si sa aflam despre legaturile noastre neindoioase, ale omului, cu pamantul. aflam despre soarta ca ea poate fi inexistenta la nastere, ceea ce da un aer misterios poemului.
doina capata accente tragice spre sfarsit, se ajunge la o atmosfera mortuara la negru, la blestem de heruvimi. nu are mesaj deloc incurajator aceasta scriere. citind-o te face sa te framanti si te face sa te cufunzi in starea aceea din care cu greu mai iesi: de pesimism aproape fara leac.
da, care daruieste cu ochii e mai prejos, ori asta e opinia mea.
ca de obicei, o lectie despre creatia poetica de care cu totii trebuie sa profitam.
cu prietenie,
Costin T.

Sa fii sanatos si la punga gros! Este o urare ce porneste din inima.
cu drag,
Costin T.

\"Happy birthday to a special friend!
Although I haven\'t known you many years,
Perhaps because you\'ve dried so many tears,
Pleasure reigns as I these greetings send.
Your happiness should last till all things end!\", sa fii sanatoasa si la punga groasa!
cu drag,
costin T

Lumea spune despre tine:
Nu-i priește-ntre femei!
Tu le faci la toate bine
Ele-ntreabă de mai vrei.

Multa sanatate si bucurie, va urez din suflet!
Cu stima,
Costin T.

prima strofa din aceasta poezie contine in intregime amanunte despre cum era, despre trecutul autoarei in ceea ce-o priveste \"prezența masculina\", pe care-o iubea fara indoiala pana la sacrificiu.(nu degeaba titlul care sugereaza un fel de mit pentru cineva...)
a doua strofa si ultima contine versurile care ne spun cum e cu prezentul: \"acum\"( scoate al doilea \"acum\" ca scade foarte mult din valoarea textului, fiindca textul este frumos, nu sunt dubii in ceea ce priveste asta. Nu degeaba ai primit 100 chiar in momentul acestui poem.
Asa... in a doua strofa continui sa fii ironica, dar eu vad ascunsa sub aceasta ironie fina, sentimente frumoase, vad nevindecare de fapt. Cum spui cuiva care te-a impins \"nu ma mai doare buba, sic sic sic!\", dar ce in sufletul tau numai Dumnezeu stie. Titlul, \"demitizare\", nu ma poate induce in eroare, cel putin eu asa inteleg, asa simt aceasta poezie...
Cred ca poti mult mai mult, imi place scrierea ta.
cu prietenie,
Costin T.

remarc prima strofa in mod deosebit si ultimele doua versuri care sunt splendide. este un fel de amaraciune a vremurilor ce trec peste noi, vremuri ce nu ne mai permit sa mai vedem, sa mai ramanem in stare de veghe, ori sa mai simtim caldura de orice fel. atunci ne ascundem sub iarba simtind cum somnul ne da tarcoale.
cu prietenie,
Costin T.

Peia crede c-are cheia
umblă cu pipițe culte
la femei de vârsta treia
poartă haine cât mai multe

uff, asta e... se stie... I am sorry

Liviu Nanu salveaza ce se mai poate salva din poezie cu un ludic care nu lasa nici o sansa kitchului ori fiasco-ului.(sa nu nimeresc fiscului...) desi dumnealui vorbeste despre cantul cocosilor in ciorba, eu am reusit sa vad un chirurg aici, un chirurg desavarsit care taie cu o precizie care amuțeste studentul.
prima si a doua strofa de exemplu m-a lăsat sa tac, forma lor este impecabila. este o demonstratie de mana sigura, de scriere fluierand: \" asa... și-am ajuns... la pagina trei...\", aud un fluierat ca un suierat mai mult si vad cutitul dezinfectat stralucind, in salon studentii transpira... in caelasi timp am vazut si cum iti tii hartia pe birou, creionul cu guma intre degete si mai tragi cu ochiul pe geam zambind. numai asa pot sa concep c-ai scris aceasta poezie minunata
ritmul este pastrat de un metronom interior care nu da rateuri pana la sfarsitul textului.
intr-adevar, cel mai grav este atunci cand la orice fel de intrebare ni se raspunde cu vocale: ăăăăă, pai... îîîîîî, pai... etc. deja simti, ori mai rau, stii ca e ceva in neregula.
teama de cititor ca te arunca la cosul de gunoi(parca imi amintesc de niscaiva contre cand spun asta) este nejustificata si face parte tot din ludicul-chirurgului de serviciu.
chiar daca este la \"personale\", aceasta poezie merita sa fie citita si studiata. se poate invata mult de aici. de exemplu(poate ca ma repet) pe mine m-a frapat sangele rece cu care s-a scris vers de vers un text monden-elegant si in acelasi timp popular-lipicios(daca mi se permite).
cu prietenie,
Costin T.

any-thing-else? raspuns: it is enogh!

eu chiar cred ca poezia aceasta este de doua stele. aduce un aer proaspat aici in comunitate.
cat de frumos ai personificat zilele, superb... prima strofa este de citit de notat si de invatat.
e o poezie exuberanta, ce ne \"vorbeste\" despre libertate, ne arata cat de minunat este sa fii liber, sa faci orice, chiar si o nebunie, chiar si mai multe.
metafora este atat de lejera in vers ca nici nu observi ca este metafora. inspirata de asemenea, intruchiparea libertatii, rebelului, nebuniei in herghelia zilelor ce trec iute ca vantul. mai inteleg din acest text ca e un indemn care suna: traieste clipa, timpul trece foarte repede!
si finalul este pastrat in aceeasi nota : \"Arunca-te!\", am detectat un vers de bun-simt, foarte inspirat(asta, fara dubii!), care demonstreaza ca nu e de ajuns sa versifici, ci trebuie sa ai si organ, unul poetic desigur.
apreciez in mod deosebit aceasta minuscula bijuterie literara.
cu prietenie,
Costin T.