Poezie
Pastel de octombrie
1 min lectură·
Mediu
Becuri galbene isi arunca lumina
Nediscriminat asupra noptii
Chinuind-o, lovind-o, torturand-o
Rupand-o fin un parti aproape egale
De lumina, penumbra si umbra...
Frunzele irizate opac in ruginiu si
Arse-n focul lipsei de clorofila
Ca element vital al supravietuirii lor
Aruncate, prin grija batranei naturi
Pe caldaramul intunecat al soselei
Suporta oful cerului ce-si varsa
Din pantecul adanc al Divinitatii
Iar, pentru a nu stiu cata oara
Naduful rece pe bietii muritori.
Octombrie e luna in care
Cu stropi de cristal topit
Ne loveste acid ploaia
Luna in care, in sfarsit apucam
Si noi orasenii sa bem usor
Un tulburel mai de doamne ajuta
Gustat in spatele luminii
Soarelui ce te-ngheata
Octombrie e rosu
Octombrie e negru
Octombrie e luna revoltei
Si anotimpul pacii
Octombrie e mitul contrastului
Octombrie e Vara si Iarna
Infern si Paradis si Purgatoriu
Dar mai presus de toti si de toate
Octombrie e Octombrie...
043.844
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- xanthar xan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
xanthar xan. “Pastel de octombrie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/xanthar-xan/poezie/27811/pastel-de-octombrieComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VGVGVlad Gândilă✓Nu mi se pare foarte artistic...
0
XX
Albastru 27, asta era si ideea, sa recreez starea de octombrie ce-o vad afara. Daca ti-a placut si nu ti-a placut inseamna ca mi-am atins scopul.
0
GLFrumoasa pictura! Daca esti un peisagist citadin esti prietenul meu( sau prietena, ca nu stiu unde bati...la noi sau la ele?)!
Asa este, octombrie e octombrie si toamna e toamna. Sunt cu gandul la un tulburel, pe care pe aici pe unde ma aflu, nu am nici cea mai mica sansa sa-l savurez. Ma gandesc ca tulburelul inglobeaza zbuciumul toamnei si odata cu natura se liniste si incepe sa capete aromele timpului, ca doar timpul e cel ce da distincie vinului...sper ca stii cum e cu acest subiect delicat:)
Ma gandesc la noptile friguroase de octombrie (de acum un an), in care sorbeam vinul tulbure si il privem pe tatal meu cum divaga elegant, cum oscila intre lauda vinului, intre oras si pentru ca nu avea ce face se referea si la viata.
Picta si el cum ai facut tu aici.:)
Pe mine m-ai ranit putin si berea asta pe care o beau nu are nici un efect, nici un aer de leac. M-ai facut sa ma gandesc acasa!
Asa este, octombrie e octombrie si toamna e toamna. Sunt cu gandul la un tulburel, pe care pe aici pe unde ma aflu, nu am nici cea mai mica sansa sa-l savurez. Ma gandesc ca tulburelul inglobeaza zbuciumul toamnei si odata cu natura se liniste si incepe sa capete aromele timpului, ca doar timpul e cel ce da distincie vinului...sper ca stii cum e cu acest subiect delicat:)
Ma gandesc la noptile friguroase de octombrie (de acum un an), in care sorbeam vinul tulbure si il privem pe tatal meu cum divaga elegant, cum oscila intre lauda vinului, intre oras si pentru ca nu avea ce face se referea si la viata.
Picta si el cum ai facut tu aici.:)
Pe mine m-ai ranit putin si berea asta pe care o beau nu are nici un efect, nici un aer de leac. M-ai facut sa ma gandesc acasa!
0