Poezie

Poezii de dragoste

Noi singurii rămași

1 min lectură·9 aprilie 2011

Mediu

Aș vrea să-ți spun, că-n orice depărtare te-ai ascunde,

Pe unde visătorii n-au trecut, cum își doresc s-o facă,

Te voi găsi și n-ai să știi, când împreună vom pătrunde

În templul stelelor ce cad, din noaptea tristă și opacă.

Noi singurii rămași pe țărm la care valuri vechi revin,

Vom asculta tăcerea mării, aflând povestea ei albastră

Cum ai să afli de ce-mi ești, doar tu culoare și destin,

Și vii cu valul care face, cărare în privirea noastră.

Vom sta-n genunchi rănind nisipul, furat de valul rece,

Să-l ducă undeva-n adâncuri, răpindu-i mângâierea serii

Și sprijinindu-ne de stele,îți voi șopti dacă vor trece,

În zbor deasupra depărtării, minunile suave-ale tăcerii.

Aș vrea să-ți spun, cât de frumoasă, astăzi poți să fii,

Când nopatea ne-a lăsat pe țărm și s-a retras în mare,

Iar ochii tăi, cu ochii mei, dau farmec clipelor târzii,

Îmugurind cuvintele pe buze și dându-le-nțeles la fiecare.

001.247

x. “Poezii de dragoste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/x-0032834/poezie/13977160/poezii-de-dragoste

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.