Poezie

Poezii de dragoste

Se despletesc ghetari la pol

1 min lectură·17 decembrie 2010

Mediu

Se-asterne iarna-n parul nostru si sufletul e viscolit,

Pe langa tample cresc troiene si fulgii-n gene-au inflorit,

Se frang copacii peste umeri si ramurile plang de dor,

Iar undeva pe langa zambet, viata-mi asterne alt decor.

Aprinde-mi focul printre ganduri si lasa-ti chipul la vedere,

Imi este frig cand esti plecata si toata iarna-i o durere,

Se despletesc ghetari la pol si se retrag in larg de mare,

Si nu stiu ce sa cred iubito, cand toata iarna-i o intamplare.

Opreste vantul pentru-o clipa, si fa cumva sa ninga lin,

Sa-i strang intreaga frumusete cand ratacesc printr-un suspin,

Si striga-ma cat poti de tare, din alt trecut indepartat,

Frumoasa mea si-apoi sa ninga, sa ne topim intr-un oftat.

Noi ne iubim ca-n primavara, cand fulgii mari de papadii,

Purtati de vant cadeau pe gene sculptate-n lacrimi argintii,

Acum pe chip purtam ninsoare, purtam fuioare reci de vant

Si ne-ntrebam, asa, sa fie, cat va mai ninge pe pamant.

001.407

x. “Poezii de dragoste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/x-0032834/poezie/13964823/poezii-de-dragoste

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.