Poezie

poeme de iubire

povesti din tara nimanui

1 min lectură·12 septembrie 2009

Mediu

Ce poți să ceri și-anume cui

mai vrei să vinzi așa, oricum,

povești din țara nimănui

învăluite-n nori de fum?

Și ce să-ți dea în schimb pe ele,

dacă-ntre flacără și scrum

mai ard mocnit tăciuni de stele

din care umbre cresc în drum?

Rămâi sărac cum te-ai născut,

cu tot ce-ai scris și vei mai scrie

și strânge din neprevăzut

ce simți și nimeni nu mai știe.

Păstrează lacrima-ntre gene,

simbol al vechilor dureri,

povești din ceruri se vor cerne

prin rostul zilelor de ieri.

Un loc pe mal de apă lină

să-ți fie pat și căpătâi,

blestemelor ce vor să vină

și te-or ruga să mai rămâi.

Tu lasă valul să plutească

departe-n țara nimănui,

și unde ar putea să crească

fiori cu gustul amarui.

001.178

x. “poeme de iubire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/x-0032834/poezie/13906005/poeme-de-iubire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.