Poezie

poeme de iubire

iluzie din fosta departare

1 min lectură·22 august 2009

Mediu

Nu mă întreabă nimeni când alerg

Desculț prin propria-mi câmpie,

Și vreau ca genele cu flori să-mi șterg

Cum se-ntâmpla cândva-n copilărie.

Alai de fluturi zboară primprejur,

Stăpân mă simt pe frigul din tăceri,

Alerg desculț prin flori ca să mă fur

Din nostalgia zilelor de ieri.

Sunt un necunoscut ce la-ntâmplare

S-a bucurat când a-ncetat din plâns,

Iluzie din fosta depărtare

Ce-n ridurile viselor s-a strâns.

Nu mă întreabă nimeni despre mine

Când rătăcesc în propriile gânduri,

Cerșind la poarta amintirilor vecine

Pierdute clipe-n repetate rânduri.

Desculț alerg, dar drumul se înfundă

Și se-nnoptează parcă mai devreme,

În față, viața e un pic mai scundă

De greutatea dulcilor blesteme.

Înspăimântat zăresc peste câmpie

Cum trece veșnicia spre trecut,

În mână port doar clipa mea târzie

Să-i pun pe buze ultimul sărut.

001.356

x. “poeme de iubire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/x-0032834/poezie/13902939/poeme-de-iubire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.