Amurg albastru de copaci
Si biserica\'i deschisa
Arde iadul plin de draci
Si am corneea cuprinsa
De moarte.
Orori. Duhoare de cavou.
Si tu te lasi desprinsa
De amorul dulcei vieti
Din
Fobie de cuvinte si temere de adevar. Treci dincolo de limita propriului eu. Priveste cu al treilea ochi, pentru ca acum poti. Asculta linistea, priveste cu rugineste aurul. Acum poti. Doar inchide