Poezie
Doi prieteni
1 min lectură·
Mediu
Se plimba pe potecuță
O cenușie pisicuță,
La gât cu-o mare fundiță
Și-o pată albă pe lăbuță.
Mândră tare și isteață,
Are un defect: e „hoață”.
Miorlaie ca s-o hrănești
Și-n brațe să o primești.
Și mergând, în drumul ei,
Îl zărește pe Grivei,
Care pare furios,
Dar de fapt, e chiar sperios!
Pisicuța se zbârlește
Și la fugă o tulește,
Iar Grivei în urma ei:
(Strigă)
Vreau să fim prieteni! Vrei?
Astăzi sunt colegi de casă,
Și fac viața mai frumoasă;
Iar de când s-au împăcat,
Chiar împart același pat.
001224
0