Postmodernismul. Realitate și convenție
Ceea ce face Carmen Mușat în Strategiile subversiunii. Incursiuni în proza postmodernă este semn al devotamentului dar și o necesitate de ordonare a haosului terminologic, a jumătăților de adevăr
Radu Cosașu. Exerciții de supraviețuire
Ni l-am putea imagina pe Radu Cosașu față în față cu istoria, ce devine un mediu, un habitat, dar și un țap ispășitor, care va absorbi după ritualuri mistice, obsesiile și frustrările într-o
Mario Bellatín. “Salon de frumusețe. Lecții pentru un iepure mort”
Calificativul “excentric” i se potrivește lui Mario Bellatín ca o mănușă, îi dă un aer de răzvrătit împotriva comodităților care tind să încolțească literatura, îl legitimează în “breasla”
György Dragomán – „Regele alb”
Sigur că putem vorbi de “Regele alb”, (Polirom, 2008, traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarță) ca despre rezultatul firesc al unor coordonate ideologice, un traseu literar cu scopul
Rănile Exilului Românesc
Problema exilului a făcut și se pare că o să facă și de acum înainte un foarte mare “rating”. E imposibil ca numai pomenind de “literatura exilului”, să nu fii proiectat în polemici, în lama ascuțită
Luis Leante. “Cât te mai iubesc”
Cartea spaniolului Luis Leante, “Cât te mai iubesc” (Editura Vellant, 2008), nu este doar o poveste de dragoste ce-i urmărește în timp pe protagoniști, ci și o pagină de istorie a Saharei
Petre Stoica.Voluptatea fragmentării
A scrie despre Petre Stoica presupune într-o anumită măsură riscul plasării în prima linie a existenței cu toate elementele pe care aceasta le presupune: analiză, trăire, luciditate, forța de a privi
