In pumnii strinsi mi se zbate
Umbra unei tristeti nepieratoare
Si focul unui dor, aprins
Urca prin mine,
Spre fereastra sufletului
Pentru a o contura
Cu forme albastre de vis....
Imagine
Am reusit sa te pierd,
Nu-mi pot aminti unde te-am uitat.
Stelele ma amagesc cu chipul tau
Dar, stiu, nu esti printre ele
Riul isi susura lin undele
Ma amageste, dar degeaba!
Nu esti nici
Mă plec in fața ta, statuie a durerii
Pe fața-ți impietrită rămasa-ți nemurirea
Tu care ai aflat doar dorul și iubirea
Plecat-ai capul, trist sub sabia puterii
Obrazu-ți este palid si ochii tăi
