Poezii

PAX IMPERIA de Vlad Martinescu E petrecere mare azi la club, Ne-am strans cu totii. Sarbatorim caci maine plec...departe. Am luat o masa mai la capatai de lumanare Si stam cu capetele

Ce liniste e in jur! Aud doar frunzele zbatandu-se in plasa vantului Si vad oameni cu pasi de furnica Alunecand pe un trotuar de apa. Un strop de ploaie, Ramas de acum o ora, Cade de pe-o

Anonim Privesc in umbra sanului tau Si ma pierd in tine. Strabat intrebari ascunse in noi Sa pot vedea cine sunt, Iar in ochii tai sta ascuns Anonimul sentiment etern al fericirii. As vrea sa

Porttigaret Sa stai in ploaie Gandindu-te la eternul regres Al fiintei tale, E durere. Sa stai pe plaja cu o carte in mana, Adulmecand paginile goale Ce urla in ochii tai Sa le

La Arat Secunde… Trop-Trop Pe marmura strident se aude Cum secunda mare si rea Distruge tot in cale-i. Trop-Trop Se misca ea agale Pasind calm si hotarat Nimicindu-mi viata. Trop-Trop Se

Riddle There is darkness, And darkness is my heart. There is pain, And pain is my soul. There is sadness, And sadness is my meaning. There is death, And death is my life. I’m the collector

Inside And so the story goes, They tell me, When Sun meets Moon Inside The cryptic human soul On dunes of thought unfolded. I asked, And asked again The question mostly feared, Alas, the

Imi scrijelesc sentinta in cerneala Si mor incet cu fiecare vers, Stiind ca niciodata Eu nu voi fi acela Ce va schimba al lumii mers. Intrebarea “Care lume?”, Devine o dilema Caci lumea

M-am privit in oglinda Si n-am vazut nimic. M-au disecat doctorii Si au vazut golul, M-au zidit zidarii, M-au topit fierarii, M-au sudat sudorii, Dar tot degeaba… Tot eu sunt, Nimic…

Am luat o stea de pe cerul notii Si-am bagat-o in buzunar. Am fugit cat am putut de tare, Am fugit, fugit, fugit, Fugit peste munti, Fugit peste hotare, Am fugit pana picioarele mi s-au

Te-am turnat intr-un Pahar de sampanie Si te-am privit Cum inotai, Atat de mica fiind In lumea ta, Te-am privit Cum goala te scaldai Si am inchis ochii. Visand, m-am facut si eu mic, Foarte

De ce m-ai plasmuit asa, Din noapte si cerneala? Sunt ani intregi In care mi-ai ros mintea Cu colti de canapea Si mi-ai otravit fiinta Zambind a chitara... Stii bine cine sunt, Sunt Filet

Extrag cuvinte colorate Din groapa mintii mele, Si apoi incerc sa te pictez pe tine In culoare de cuvinte, Si zambind Incerc sa ma scufund in tine, Culoare inca fara forma, Forma inca fara

In fiecare zi la umbra unui stejar batran, Adorm si-mi cad zilele din buzunar. Si adorm in fiecare zi batran La umbra unui stejar. Invelit de frunze cad din nou Intr-o trista uitare, Ma simt

Sute de mii de stele curg laptos, molatec, intr-o mare de negru, creionand constelatii in ochii tai. Cu pasi invizibili m-apropii de tine si te mangai pe par, revarsare acuta in care ma