Prin ochii tăi aș vrea să mă văd pe mine atunci când mi te apropii
Cu gura ta aș vrea să sărut apăsat gura mea
Cu urechea ta aș vrea să ascult vorbele mele
Cu lacrimile tale aș vrea să
La ore târzii cel mai des
Ea vizite calde-mi făcea
Și mă simțeam cel ales
Arzător îmi zâmbea
Uneori chiar și ziua trecând
Prin fața-mi cu zâmbetul tâmp
Mă striga de jos din parcare
Nu te mai văd de-o zi, de-o noapte
Te caut printre megabiti
În jur răsar tăceri și șoapte
Si umerii-mi sunt bântuiți
De-o apăsare ca un vis
E mana ta cerșind de-aproape
O ramură de
Lumina alba aparuta pe parcurs
Cazut eram de mult prea bine
Aproape ma credeam de a fi dus
Departe orice gand de mine
Masacru de idei in vestiare
Nicicand iesit sa mai incerc orice
Priviri
