All the lives are on the ground
And I scatter them around
All the trees are empty now
I don't know why, I don't know how
Everything has died today
There's nothing I can do, there's nothing I can
What is death?
Is it the final step in our life?
Is it a killer of faith?
Or is something like a knife?
Are we afraid of dying?
Or we're afraid of living,
Of living without leaving anything
I Believe! We will survive.
I Believe! We’ll keep the Earth alive.
I Believe! We will stop killing.
I Believe! We will start healing.
I Believe! We will stop fighting.
I Believe! We will
I’m just a little piece
From a big puzzle,
I’m just a little grain of sand
In a big desert.
I’m just a finger
From a hand.
I’m an old tree
In the middle of the
Privește Doamne cum se stinge Þara,
Cum plâng românii la fereastră
Și-i țin la creștet lumânarea.
Privește cum se stinge Þara noastră
Și cum ne acoperă uitarea.
Privește cum ni se omoară
Eram copii neștiutori
Când am venit în prima zi de școală
Și ați ieșit dintre învățători,
Ne-ați luat de mână și ne-ați dus în sală.
Cine știa că de atunci, în fiecare zi
Noi vom lucra, vom
Prima dragoste apare
Atunci când nu te-aștepți,
Așa cum razele de soare
Îți luminează ochii inocenți.
Dar ce te faci dacă dispare ?
Așa cum razele de soare
Dispar când nouri negrii se
Totul este un coșmar
Pe care vreau să îl sfârșesc,
Dar el apare iar și iar
Și eu nu pot să mă trezesc.
De ce continuă mereu ?
De ce apare-n fiecare noapte ?
De ce este atât de greu
Nu pot uita că nu ai vrut,
Nu pot uita că n-ai putut
Să-mi dai atunci când ți-am cerut
Un singur și sincer sărut.
Și acum mă-ntreb de ce n-ai vrut,
De ce iubirea ta a dispărut ?
Nu pot să
Se-aude un murmur lin de ape
Și vântul zburdă printre frunze
Iar eu aș vrea să-mi fi aproape
Cum sunt aceste mii de gâze.
Totul e liniștit și cald,
Pământul a întinerit.
Privesc spre cerul
Merită să trăiești o viață,
E ca o roată la un car cu boi
Sau ca un ghemotoc de ață,
Dar, totuși, merită trăită-n doi.
De ce e viața ca o roată ?
Pentru că roata duce greutatea
Iar caru-i
Trăim în țara asta de marionete
Și toți vorbim și discutăm și medităm
Și nu facem fapte concrete
Și iar vorbim și discutăm… Ne exprimăm.
Și timpul trece și se duce
Și noi, ca el, dar
Cu fiecare oră care trece,
Cu fiecare zi sau noapte,
Totul devine tot mai rece
Și tot mai sus și mai departe.
E tot mai greu s-ajungi la el,
E tot mai greu să-ți ții speranța
Și cred că este
