Poezie
Dezorientat
1 min lectură·
Mediu
Ma trezesc, dar nu unde ar trebuie,
dar nici unde ar trebuie sa fiu nu stiu unde e,
caci nnici jos, nici sus, nu vad nimic.
Alerg singur pe o strada plina de oameni nemiscati
de veacuri.
Ma indrept spre ceva,
dar nu stiu
spre ce.
Imi pierd echilibrul,
dar raman in picioare
si cad o data cu pamantul
in nimic.
Ma pierd in propriul vis
si ma trezesc,
dar inca dorm.
si visul se pierde cu mine.
In tot acest timp eu dorm si nu vad nimic
si ceea ce vede al meu vis.
Nici el nu ma vede pe mine,
dar site ca eu sunt acolo, cu el.
Se-ntuneca strada pe care alerg
si oamenii misca,
iar eu le iau locul cumine
si sunt inutil.
Un dezorientat.
013.268
0
DT