Poezie
Ursului alb
06.06.2005
1 min lectură·
Mediu
Simt pașii de sihastru adânciți în mesteceni
Ce mângâie podul de violete inutile,
Împletite cu seri vagi de iarnă și dimineți fierbinți.
Pumnale reci mi-au crescut în sânge,
Și n-o să le arunce nimeni de acolo, e clar.
Mă doare culoarea vocii tale,
Ușa albastră, gândul tau alb de Craciun,
Inelul încleștat în jurul mâinii mele.
Mă doare în cuvinte, în buze,în absența
Ta.
004594
0