Virginia Popescu
Verificat@virginia-popescu
„Un coup de dés, jamais n'abolira le hasard - Mallarmé”
Facultatea de limbi straine Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Profesoara de franceza, specializată în traduceri literare
Colecțiile lui Virginia Popescu
și în lumea necuvântătoarelor se pot petrece drame minuscule doar din punctul nostru de vedere...
Tu, care ai o mare sensibilitate ai punctat exact ce trebuia....
Pentru tine, un haiku special...
boabe de rouă
în cupe de trandafiri -
parfumul nopții
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
de atâta căldură
m-a cuprins frigul
(Ion Rășinaru)
Ion Rășinaru, să nu-mi spui că ai făcut vreo insolație , sau Doamne păzește friguri sau malarie...
În haikuurile mele nu e niciun țânțar....
Îți mulțumesc mult de trecere.
arșiță mare -
pe malul iazului doar
broaște la plajă
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
spițele secundelor
imi zdrobesc oasele.
Pe textul:
„timp" de Marian Ionescu
curcubeul zâmbește
unui copil trist...
(Ioana Matei)
ploaie de vară -
printre picuri soarele
și curcubeul
Pe textul:
„boabe de lumină..." de ioana matei
Marian, nu l-am găsit dimineață: ți-l scriu acum.
Ideea pleacă de la un tablou al lui Salvador Dali
timpul,
ceasornic lichefiat
se scurge
printre degete
Pe textul:
„timp" de Marian Ionescu
peste tihna țărilor –
război și dureri
(Doru Emanuel Iconar)
Dragă Doru,
viziunea ta devine una simbolică, hiperbolizată,
uliul este aici amenințarea a ceea ce înseamnă viață, lumină, iubire...
Ai o gândire largă și foarte profundă în același timp...
lumini și umbre -
niciodată liniște
pace doar în vis
Pe textul:
„Haiku" de nicolae tomescu
spânzurată
de o secundă,
limba ceasului
săgeată,
gândul vibrează în inima
timpului prezent
Pe textul:
„timp" de Marian Ionescu
cocoșul pe gard
își admiră haremul -
uliul la pândă
soarele ascuns -
umbră de aripi în zbor
panică-n găini
Pe textul:
„Haiku" de nicolae tomescu
bun venit pe pagina mea
de pe frumoasele plaiuri ale Moldovei!
concert câmpenesc -
greierul și furnica
dansează foxtrot
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
Virginia Popescu
Pe textul:
„la o anumită înălțime" de Nache Mamier Angela
chiar duceam lipsă acută de o nașă,
deoarece nașul mi l-am găsit mai demult.
E vorba de poetul Liviu Ofileanu, care, surpriză!,
m-a botezat cu același nume de Victoria,
semn sigur că mă îndrept cu pași repezi spre glorie.
Mă simt mai mult decât încântată să am drept nași de botez literar doi poeți distinși de pe Agonia...
Spune-mi dacă nu posezi cumva acea baghetă fermecată să mă
transformi într-o adevărată prințesă....
Pe textul:
„la o anumită înălțime" de Nache Mamier Angela
La cât talent posedă și cât stil...
Le-au trebuit doar două întâlniri
Și au băgat umorul în Azil
(Florin Rotaru)
Cine și-ar fi putut imagina
La azil, o Prăvălie cu Umor?
Vezi, babele nu vor mai suspina,
Iar moșnegii știrbi vor râde până mor.
Pe textul:
„În pași repezi de cadril, ne-ndreptăm către Azil" de Dan Norea
Cred că aceste cuvinte ți se potrivesc foarte bine, Angela, deoarece tu ești acel \"Flambeau vivant\" baudelairien...
Prin arderea ta împrăștii lumină și căldură celor din jurul tău și lucrul acesta este esențial pentru cel(cea) care scrie.
Cu plăcerea lecturii....
Pe textul:
„la o anumită înălțime" de Nache Mamier Angela
pe oglinda lacului
tremur de frunză
Pe textul:
„haiku..." de ioana matei
Frumos haiku, precum sufletul tău cu răsfrângeri în adâncuri de ape...
noapte cu lună –
lebădă adormită
de propriul cântec
Pe textul:
„haiku..." de ioana matei
pe lacul din pădure
rodundă luna
Frumos haiku, Ion Rășinaru!
Un peisaj eminescian, de poveste, cu lună plină,
răsfrântă în apele lacului din mijlocul pădurii...
Natura parcă e într-o dulce așteptare a unei zâne blonde.
Aceasta să vină pe malul lacului, diafană ca razele de lună și
să-și răsfrângă chipul uimit alături de doamna cerului și-a nopții..
crângul adormit -
pe apele lacului
doar o lebădă
Pe textul:
„Vara în drepturi..." de Ion Rășinaru
La Ploiești e o adevărată invazie.
Bieții îndrăgostiți nu mai găsesc o bancă pe care să
stea și să-și facă declarații de iubire.
Toate poartă amprente de ciori...
vreme de ploaie -
stoluri de ciori dau roată
cerului de plumb
Pe textul:
„Păsările" de Gârda Petru Ioan
cu picioarele goale
cosașii veseli
Pe textul:
„Vremea de coasă" de Ion Rășinaru
Golită dintr-o răsuflare
A dat-o la întors pe dos,
În ea să intre-ntreaga mare.
Ion Rășinaru
Foarte la obiect epigrama asta care-mi amintește de un senryu cu care am participat la concursul din ianuarie 2009:
o bancă din parc -
la piept cu sticla goală
bețiv fericit
Dar ca să fiu în ton cu epigrama ta, îți voi reproduce o rubaiyată a marelui Khayyam:
\"Trăiesc iar anii tineri. Aprinsul tămâios
În flăcări să mă ardă, căci - iată vine ceața.
Vin! Nu importă care. Nu sunt pretențios.
Pe cel mai bun găsi-l-voi la fel de-amar ca viața.\"
Îți mulțumesc mult pentru sugestii, dar nu aș renunța la vin pentru că în el găsește bețivul adevărul existenței sale...
Cu cealaltă sugestie ai avut dreptate, am schimbat.
Mulțumesc mult pentru trecere și epigramă !
Pe textul:
„ O sticlă pe mare" de Virginia Popescu
ca o foarte bună cunoscătoare a limbii lui Voltaire, sunt sigură că ai gustat mai mult varianta franceză în care a fost scris acest mic poem inițial…
Probabil sau chiar sigur, el își pierde mult din farmec în traducere ca și senryurile care au fost mult mai gustate de cititorii de limbă franceză.
Acesta a fost și motivul pentru care am dat ambele variante…
Mulțumesc pentru trecere!
Pe textul:
„ O sticlă pe mare" de Virginia Popescu
