Virginia Popescu
Verificat@virginia-popescu
„Un coup de dés, jamais n'abolira le hasard - Mallarmé”
Facultatea de limbi straine Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Profesoara de franceza, specializată în traduceri literare
Colecțiile lui Virginia Popescu
De câtva timp frecventez un site francez de haiku, numit haikudevent în care am onoarea sa fiu printre cei mai cunoscuți haijini francezi: Marcel Peltier, Gilles Brulet, Anna Nomade, Philippe Quinta, Daniel Py, etc.
Și aici se discută multă teorie, se scriu foarte multe haiku-uri de calitate, care nu mai respecta de multă vreme schema rigidă de 5-7-5.
O să vă traduc câteva din acestea:
au-dessus du lac / Temps suspendu / Le vol du héron
deasupra lacului / Timp suspendat / zbor de cocor
pendentifs argentés – / la pluie a donné / le soleil reprend
bijuterii argintate / ploaia le-a dat / soarele le reia
tôt matin / sur une plage de l’île / deux arcs-en-ciel
dis de dimineață / pe o plajă a insulei / două curcubeie
coraux blancs de la plage / la plante des pieds
coralii albi ai plajei / degetele picioarelor
(nu suna prea bine laba piciorului)
Pe textul:
„Stele-n adânc" de Gârda Petru Ioan
Acest Cătălin, cam viclean de felul lui îi spune naivei Cătălina tristihul lui Petru Gârda Ioan.
noapte de vară-
părul tău ia mirosul
florilor de tei
Apoi, cu mai multă îndrăzneală îi cere din ce în ce mai multe...
Noroc de Luceafărul care veghează de sus și care o averizează pe Cătălina de mirosul afrodiziac al florilor de tei care au amețit-o, ca și cuvintele lui Cătălin....
Nu crede-n florile de tei
Căci toate-s efemere
Pe mine să m-aștepți de vrei
Să-ți cânt muzici de sfere!....
Aici, intervine ingenios Petre Gârda Ioan cu primul haiku...
Stele-n adâncuri-
între oglindă si mâl,
câți ani lumină!?
.... trebuie să-l aștepte Cătălina pe Luceafăr?
Pe textul:
„Stele-n adânc" de Gârda Petru Ioan
Domnul Sorin Toma Boc i-a sugerat o altă variantă, aceea a plimbării pe alee, dar Dan Norea s-a încăpățânat să rămână pe bancă, înconjurat de umbrele lui...
Toate astea îmi aduc aminte de o poezioară de-a mea care a stârnit pe un alt site o mulțime de comentarii unele binevoitoare, altele glumețe.....
Oglinda timpului
Umbră răsturnată
în oglinda timpului,
mă plimb singură
pe aleea
dintre viață și moarte.
Pe textul:
„Singur pe bancă" de Dan Norea
Frumos ce ai scris!
Mă gândesc ce aș putea scoate eu acum din poezioara mea
ca să fie un haiku:
noapte de vară -
mirosul de tei urcă
până la stele
Pe textul:
„Stele-n adânc" de Gârda Petru Ioan
Gârda Petru Ioan a reluat poemul filosofic eminescian al stelei într-o formă cu totul nouă, adăugându-i propria viziune într-un haiku pe care și poetul Luceafărului l-ar fi apreciat.
Felicitări pentru locul 2 la concursul săptămânal!
Vin și eu cu un modest poem mai vechi,
de pe vremea când încercam să pătrund în tainele haiku-ului.
Dublu haiku inversat
În noaptea parfumată
cu miros de tei,
Luceafărul așteaptă
să se arunce
în marea înspumată.
Pe textul:
„Stele-n adânc" de Gârda Petru Ioan
Inginer, căsătorit.
Da-n copii ai investit
Tot umorul ploieștean....
Pe textul:
„Tezaurele de pe tort" de Laurentiu Ghita
Asa, cred ce spui.
Deci, cele doua tipuri: e profetul care coboară, și poetul care urcă, înțelegi?
Poetul urcă din rătăcire, ăștia suntem toți care ne știm că scriem ca să ajungem undeva.
Ei bine, profetul, el știe deja de unde vine, iar revelația el o pune în formă literară, deci coboară înspre oameni.
Aceștia au fost autorii Psalmilor, Facerii etc
M.C.: corect.
și mai îs unii care rătăcesc fără să vrea să urce sau să coboare.\"
***
După o șuetă pe mess cu poetul Mihai Curtean, Călin a rămas singur la o șuetă cu poezia. Dar poți să fii singur cu poezia?
Mai degrabă te poți simți singur cu o femeie frumoasă dar total lipsită de spirit...
Curioasă din fire, stau și mă-ntreb: \"Ce i-o fi ghicit poezia în cafea lui Călin?\"
Pe textul:
„Unde nu-s" de Călin Sămărghițan
Broscuța asta a mea se cam învârte într-un cerc vicios:
e adusă de berze, plonjează în apă, iar aceasta o
proiectează cu putere tot în ciocul unei berze....
Un salt mortal, doar dacă n-o mai salva-o cineva în ultimul moment......
Cu stimă,
Virginia
Pe textul:
„Revenirea broscuței lui Bashô" de Virginia Popescu
După un drum lung al poeziei, lui Teodor Dume îi place să se odihnească într-un tristih, la umbra unui cireș în floare, îmbiindu-ne și pe noi să ne bucurăm în tihnă alături de el...
Un micropoem frumos, care aduce multă pace și liniște în suflet...
Amiază de-april -
printre flori de cireș
se cerne lumina
Pe textul:
„tihnă" de Teodor Dume
Cred că de aceea are o grădină atât de frumoasă...
Mulțumesc, Teodor Dume, să vă bucurați de grădina dumneavoastră și de cea a vecinilor!
Cu stimă,
Virginia
Pe textul:
„Capra vecinului" de Virginia Popescu
Exprimă frumos o realitate din ce în ce mai urâtă.\"
Iolanda Bob, bine ai venit pe pagina mea!
Din păcate ai spus un mare și trist adevăr...
Mereu ne uităm în grădina și în curtea vecinului, în loc să
ne îngrijim propria grădină, cum ne sfătuia marele Voltaire prin gura naivului Candide...
Mais \"Tout est pour le mieux...\" cum spunea același Candide...
Mă bate gândul acum, că dacă această capră din senryul meu are o mulțime de iezi și toți frumoși precum mama lor, vor muri toți vecinii de ciudă...
Mulțumesc pentru trecere și semn...
Pe textul:
„Capra vecinului" de Virginia Popescu
Petruț Pârvescu, sper că n-ați pus ochii pe capra vecinului....
De altfel e o capră virtuală...
O să vă ofer în recompensă celălalt senryu care nu s-a calificat.
Doar nu poți păcali juriul cu pielea ursului din pădure, urs păcălit la rândul lui de vulpe și fără coadă pe deasupra....
Păcală la târg
vinde pielea ursului -
coada nicăieri...
Cu stimă
Virginia
Pe textul:
„Capra vecinului" de Virginia Popescu
Îți mulțumesc pentru felicitări și mă bucur din inimă
că ți-a plăcut modestul meu senryu!
Venite din partea ta felicitările atârnă greu în balanță....
Pe textul:
„Capra vecinului" de Virginia Popescu
ceea ce mă bucură nespus este faptul că nu i-am dezamăgit pe cei care au crezut și cred încă în mine...
O mare parte din succes îl datorez încurajărilor și sfaturilor pe care mi le-ai oferit mereu...
Mă scuzi că-ți răspund cu puțină întârziere, dar am ieșit cu căprița mea la plimbare prin parc....
Îți mulțumesc mult....
Virginia
Pe textul:
„Capra vecinului" de Virginia Popescu
Puține cuvinte care deschid porți largi de interpretare....
Mă bucur din inimă că nu m-am înșelat...
George, îți urez să-ți fie poezia cât mai aproape de stele și cât mai înstelată!
Cu multă prietenie,
Virginia
Pe textul:
„interior" de George Pașa
Foarte frumos și haiku-ul dumneavoastră!
o rândunică
săgetează norii deși -
deodată cerul!
Cu stimă
Virginia
o rândunică
săgetează norii deși -
deodată cerul!
Pe textul:
„A apărut nr. 4 al revistei franceze de haiku \"Ploc\"" de Virginia Popescu
Spun micropoem și nu haiku, pentru că se abate puțin de la schema rigidă:
(5 - 7 - 5), al tău fiind (5 - 5 - 7).
Azi, venind pe bulevard, am admirat simfonia de alb, verde și albastru...
Chiar mă gândeam să scriu ceva și iată că mi-ai oferit ocazia...
noapte de noapte
făclii de castani
îmbălsămează cerul
Pe textul:
„poem suspendat" de cezara răducu
Domnule Adrian Gherman,
dublă păcăleală?
Bine adusă din condei această întrebare cu tâlc...
Dacă mă uit bine la pozele noastre, aș zice că avem cam aceeași vârstă.....
Cât despre \"bătrânețea\" lui George Pașa, e o glumă pe care mi-am permis-o cu un fost coleg...
Sper să nu se supere.....
Pe textul:
„ poezia, încotro?" de George Pașa
părerea mea sinceră este că ai început să îmbătrânești și nu mai ești în ton cu poezia modernă, oricât te-ai strădui.
Lasă-i pe tinerii de pe site care se nasc poeți \"avant la lettre\" să-și exprime furiile, nemulțumirile, revolta....
Pe tine nu te mai prinde. Sau schimbă-ți lookul cel puțin!
Lasă-ți plete, până nu chelești, barbă și mustăți!
O să vezi cum crește și valoarea poeziei tale avangardiste...
Ce părere ai de această superbă metaforă a unei fetițe care nu a împlinit încă cinci anișori?
\"În floarea de măr stă ascunsă lumina\"?
Cât despre mine una, nu-mi rămâne decât să-mi întorc fața către marele Ienăchiță și să-i adresez această întrebare mai mult decât retorică:
\"Unde ești tu Văcărescule cu toți Văcăreștii și urmașii, urmașilor lor\"?
Pe textul:
„ poezia, încotro?" de George Pașa
O nouă artă poetică, o reîntoarcere la anii 1918, sau o parodie amară a poeziei actuale?
Dadaism, suprarealism, futurism, cubism, impresionism, gongorism, liberalism poetic sau pașadinism?
Este George Pașa un revoltat total, sau un novator, un deschizător de noi drumuri în poezia actuală ?
Scriere automată, disimulare inteligentă sau o amară parodie?
Dacă-i vorba de manifeste poetice, al meu cu ce e mai prejos? Oare nu e în această \"pseudo\" poezie chiar o ilustrare a ceea ce scriam eu cu ceva timp în urmă, într-un manifest parodic?
Dar să lăsăm mai bine cuvintele să vorbească.....
Manifest
O poezie în continuă mișcare
de Virginia Popescu [Nadja ]
2008-10-20
Panta rhei - totul curge......
totul se schimbă dintr-un moment în altul.
De ce poezia ar trebui să fie statică, să capete o anume înfățișare, care să o înțepenească într-o formă dată pentru totdeauna?
Nu mă refer aici la ceea ce numim de regulă poezie în formă fixă (de exemplu sonetul), mă refer la întreaga poezie scrisă.
În momentul în care o poezie a fost scrisă, căpătând o anume formă, o putem deja considera un cadavru, un fluture prins cu un bold într-un insectar.
Poezia, ca și fluturele trebuie să zboare, altfel devine un fel de natură moartă.
Vechiul adagiu \"Ut pictura poesis\" trebuie gândit într-o manieră modernă.
Poetul va trebui mereu să schimbe un cuvânt, o metaforă sau pur și simplu ordinea cuvintelor în poezia sa, în funcție de dispoziție, de inspirație sau de starea sufletească pe care o are la un moment dat.
Noua poezie ar aduce întrucâtva cu pictura impresionistă, care încerca să surprindă efectul luminii asupra lucrurilor, efemerul, evanescentul, clipa.
Poezia trebuie să surprindă aceleași aspecte cu ajutorul cuvintelor sau necuvintelor.
Totul se schimbă dintr-un moment în altul, totul curge, totul se transformă în altceva.
Să lăsăm poezia să curgă peste fixitatea aparentă a cuvintelor, să-i redăm mișcarea prin expresii curgătoare, schimbătoare, mai lente sau mai repezi.
Totul curge - Panta rhei.
Andreea Nadja Bretona
Pe textul:
„ poezia, încotro?" de George Pașa
