Poezie

Spre Târgoviște

Din suflet pentru suflet

1 min lectură·11 februarie 2007

Mediu

Cobor dinspre Picior de Munte,

Văzând cum dorm în tihnă merii,

Privesc imagini reci, tăcute,

Cătând ceva din restul verii.

Pădurea, altfel astă vară,

Și-a pus o haină arămie,

Arbuști țepoși o înconjoară,

Să nu se-mprăștie-n câmpie.

Iar Dâmbovița între maluri,

Cu nepăsare-și ține cursul,

Lichidul rece prinde-n valuri,

Vagi amintiri din tot parcursul.

Văd printre sate, câmpuri goale,

Cu aspect sordid ca din război,

Doar câte un creștin agale,

Încă rătăcește cu ochi goi.

În aer simt miros de iarnă,

Ziua-i din ce în ce mai rece,

Natura-i gata să adoarmă,

Iar vântul mîngîie și trece.

Aspir pe nări un iz de fructe,

Cu parfum de struguri,dulce must,

Abur ivit dintre conducte,

De acasă parcă-mi face gust.

002.195

Viorica Pop. “Spre Târgoviște.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorica-pop/poezie/231126/spre-targoviste

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.