Intrat în pielea orbului

Din suflet pentru suflet

1 min lectură·2 iunie 2006

Mediu

Încerc sumar prin ochii unui gând,

Ce ideia mi-a transmis în pripă,

Ceață s-așez în creierul plăpând,

Doar să-mi închipui cenușia clipă.

Intrînd puțin în pielea unui orb,

Legat la ochi pot înțelege asta,

Doresc lumina toată să o sorb,

Vreau să deslușesc unde-i năpasta.

Auzul fin încerc să mi-l ascut,

Singurătatea neagră greu îndur,

Mintea-mi atârnă în necunoscut,

Scânteia de lumină vreau s-o fur.

Sunt derutată, vreau un ajutor.

Mâna întind,un sprijin să găsesc,

Mișcarea-mi stă oprită în picior,

Să mă descurc nu pot,nu reușesc.

Doamne,mult te rog,lasă-mi vederea,

Puterea ta spre mine o îndreaptă,

Aruncă peste mine mângâierea,

Purtarea mea îngăduință-așteaptă.

011.769

Viorica Pop. “Intrat în pielea orbului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorica-pop/poezie/186235/intrat-in-pielea-orbului

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Sa te transpui in trupul si sufletul unui om dezavantajat de destin pentru a-l intelege fie si imaginar dovedeste:
Succes Viorica!