Poezie

Ecouri revoluționare

Amprente de papagali

1 min lectură·21 februarie 2010

Mediu

Prin revoluție avem haos, josnicie,

Hrana a ajuns un lux, trăim în sărăcie,

Oamenii înghit în sec, privind înspre vitrine,

Orice conștiincios, cinstit cam de prost rămâne.

Bătrânii sânt disprețuiți, rămânând pe stradă,

Considerați de tineret povară, corvadă,

Þăranii năpăstuiți vor doar îngăduință,

Venituri cuvenite provoacă umilință.

Mulți negustori cam hrăpăreți întețesc negoțul,

Omenirii ei arată, cum muncește hoțul,

Tinerii peste hotare,visează la un rost,

Românii răbdători învață, să trăiască prost.

Societatea ruptă nu are să ofere,

Nimic din necesarul, ce sufletul îl cere,

Răbdarea parcă se topește, mulți devin atei,

Atacând cu josnicie doar pentru câțiva lei.

Puterea năruită, vizează doar averea,

Corupția în floare, își mânuie securea,

Veștile prefabricate provocă derută,

Iar pe chipuri omenești privirea-i abătută.

Conducătorii rătăciți de spiritul uman,

Din demnitatea au căzut,acaparați de ban,

Iscusiți mînuitori a multor miliarde,

Călcând peste cadavre,s-au contopit în hoarde.

001.472

Viorica Pop. “Ecouri revoluționare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorica-pop/poezie/13929756/ecouri-revolutionare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.