Poezie

Societate cu lipsuri

Amprente de papagali

1 min lectură·17 ianuarie 2010

Mediu

Cândva un gospodar avea în curte,

Un câine care hoții să-i înfrunte,

Dar din sărăcie, moda s-a schimbat,

Libertate falsă, câinelui i-au dat.

Democrația are-o slujbă nouă,

Executată numai cînd nu plouă,

Degradantă meserie de hingher,

Dur braconier al câinelui stingher.

Vânați ca evreii din apuse vremi,

Decimați ca băștinașii indieni,

De barbari ce sînt mânați de un blestem,

Atei, ce de legi divine nu se tem.

Copiii, duritatea pot s-o vadă,

Căci barbaria, dăinuie pe stradă,

Chinul, suferința aduc boală grea,

Mintea sănătoasă n-o va suporta.

Oameni stresați își pierd îngăduința,

Prin violență-și părăsesc credința,

Abandonând pisicile și câinii,

Vor renega copii și bătrânii.

Mai bine n-am vedea ce se întâmplă,

Că fire albe n-am avea la tâmplă,

Doar neputința stăruie-n furie.

Iar violența … nu dă omenie.

001.519

Viorica Pop. “Societate cu lipsuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorica-pop/poezie/13924242/societate-cu-lipsuri

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.