Poezie
Exitium
ruina
1 min lectură·
Mediu
Mîine va fi sărbătoare
La palat
Regele mort
Re-înscăunat
Va ține un moment de reculegere
Veșnic
Un sfetnic
Urcat la ceruri între timp
Va presăra petale de crin
Din senin
Ura, ura…
Vor răsuna pereții
Și coloanele
Și vitraliile
Roșii-purpurii
Vor alunga ura regenților
Peste sânii dansatoarelor
În armură
Fără ochi, fără nas, fără gură
Iar mama natură
Va orna cu ghirlande
Șoaptele vântului
Așezat de-a dreapta tronului
Când majordomului
Îi va suna ceasul
Și clopotul spart
Va începe să bată
Câmpii
De atâta liniște
În istoria ruinei
Cotropită de umbre
012826
0
AE