viorel gongu

Doamna Ralea, profesoara de limbă română, care coordona activitatea de cenaclu, era în fierbere. Peste zi, a venit de câteva ori la mine la birou, să fie sigură că voi participa. -Domnule

mi-ai povestit cum genele se târau în genunchi prin venele golite de sânge ai spus că ai da orice pentru a șterge coșmarul de dincolo de mine vina eternă de a fi al doilea bărbat se face

Era prin 198o și ceva, când se desfășura un C.M. de fotbal în Italia. Lucram la mină la Lupeni. Am coborât prin puțul Ștefan și aveam ceva cale de mers până la abataj. Ostașii, care munceau să

Sunt frunză verde , răsărită-n ram Și floare albă port la butonieră, De grija iernii nicio teamă n-am Și nici de viața asta efemeră. Mă bucur azi de soare și de flori, Mai este cale lungă

În fața unui caiet nou Când sunt în fața unui caiet nou Am speranța puiului din ou Pot să zbor să învăț să respir Pot să iau lumea fir cu fir Pot trăi în în două trei lumi În prezent sau

Acest demers personal are ca scop principal obținere ridicării sancțunii de trecere la nivel -10 a subsemnatului. Al doilea scop este de a explica, mai tinerilor colegi din \"agonia\", modalitatea

în curtea mea tot universul ar vrea să intre pe poartă pe cer prin pământ se deghizează în fulger poate în stea în frunză în vânt uneori în cuvânt a auzit de la zodii din unghiuri precise că

sunete paralele sfâșie cerul gheară de vultur între doi pomi pânza senină se sfîșie plângând chemarea golului necunoscut o amân viața mi-atârnă de gleznă vor veni păsările călătoare le

eu sunt de dinaintea primei zile din înaintea primului cuvânt uneori bătrânul sprijinea gânduri de umbra mea alteori mă ridica până la genunchii lui acoperindu-mă cu valuri de

poemele noastre nenăscute încă pești de fund păstrînd în ei soare intuite până la epuizare... odată agățate în litere își dau acea suflare caldă a credinței în ele însele iar nouă părinții lor

Doar eu mai curg când timpul stă în loc, Clepsidra stă cu barba-n două palme Când nodul curgerii, în busuioc, Se-nvârte-n două emisfere calme. Vreau să alerg spre capătul de fir Dar timpul,

M-am strecurat în trunchiul ce-ți crește pe sub geam, În ramuri brațe calde întind a ocrotire, Visez la vremea-n care cu tine rătăceam Sorbind vise frumoase din albele potire. Þi-am înflorit

Vineri! ce bâiguială! E luni: l u n i . Am rătăcit destul pe plajă. Vântul mi-a răscolit părul. Mi-am uitat fixativul. Încerc să regăsesc drumul spre gară. Revăd pașii bătrânului dar pașii mei nu