meandre 75

Meandre 75- din nou la birou A doua zi de dimineață Mihai, înainte de a se prezenta la revista de front, a mers la cabinetul medicului: -Doctore, știu că mă ajuți, am o mare rugăminte! -Spune, Mihai! Este vorba de soldatul Ianoș Molnar! Fă cumva să-l scoți inapt pentru subteran! -Du-te la el și spune-i să spună că-i este rău ca să am motive să-l examinez. Îi dau niște pastile și îl scot cu discromatopsie, adică inapt subteran! Rămâi dator! Revista de front era pe punctul de a începe. Mihai a mers la subunitatea lui și i-a spus lui Ianoș ca după revista de front să meargă la cabinetul medical. -Ianoș este sănătos! Ianoș nu merge. -Este ordin!Merg cu tine! -Am înțeles! Din nou peisajul acela bizar cu femeile angajate civile, încălțate și îmbrăcate în haine de soldat, i s-a părut ireal, grotesc. Comandantul, după ce a ascultat ce aveau de raportat angajații, a anunțat că începând cu ziua aceea a fost încadrat la biroul intendență. După ce s-au rupt rândurile, Tanța, contabila, a venit la el: -Tovarășe locotenent major, sunt soldatul Tanța Câmpeanu, m-am prezentat la ordinul dumneavoastră! -Hai, Tanțo, fii femeie serioasă și du-te de te îmbracă ca o femeie decentă. Vin și eu dar am o treabă de rezolvat. Mihai l-a luat pe Ianoș și după zece minute ieșea cu certificatul medical al lui Ianoș, cu atestarea „inapt subteran. „ -Ianoș, ia hârtia asta și du-te la biroul front cu ea! Apoi a urcat la birou. Și-a așezat șapca cu paspoal mov în cui și o privea, căzut pe gânduri. -Șefu, ce ai? -Dacă Republica Socialistă România are nevoie de un ofițer de intendență să meargă cu soldații în subteran, avem o mare problemă... -Șefu, avem de calculat necesarul de echipament pentru cadre, pentru trupă, avem de făcut contracte cu spălătoria de garnizoană. La carburanți și la gospodăria ajutătoare nu mă pricep. Mihai i-a cerut să-i scoată carnetele de echipare a cadrelor și să i le pună pe masă. Apoi a rugat-o pe Tanța să-i pună dosarul cu foi de parcurs și registrul de evidență al carburanților și cel cu evidența animalelor de la gospodărie. -Tanțo, mă duc în deal la porci să văd cum stă treaba. Fac și un inventar ca să știm cum stăm. Mihai și-a notat efectivele porcine pe vârste, greutăți și sexe și a plecat la adăposturile animalelor. Pe drum s-a întâlnit cu Ianoș care mergea cu valiza în mână. -Să trăiți! Nu mai intră Ianoș la mină. Ianoș merge la porci. Au mers amândoi în tăcere. -Ce meserie ai, Ianoș? -Sunt tâmplar, ca tata. -Mă mai pricep și eu la tâmplărie, m-am apucat să fac niște scaune, o masă și alte cele dar nu prea am scule și nici la Petroșani nu am găsit. Au ajuns la adăposturi și după ce a inspectat curățenia și cantitățile de furaje s-a apucat să inventarieze animalele. Erau câteva scoafe gestante într-o fază avansată. Mihai le-a cerut soldaților să le separe în boxe separate și a coborât la birou. -Sărutmâna, am venit. Tanța și-a ridicat ochii din hârtii pentru o clipă, apoi s-a cufundat în lucru. După un timp Tanța i-a spus că nu prea mai este motorină și și-a coborât din nou ochii în hârtii. După ce a bătut la ușă, a intrat subofițerul cu carburanții: -Să trăiți, toalentmajor! -Salut. -Vă rog să-mi permiteți să raportez. Mihai a încuviințat din cap deschizând registrul de carburanți. -Nu mai avem decât douăzeci de litri de motorină și azi e ultima zi când putem să ne ridicăm cota. -Pune toate butoaiele goale în camion, ia doi soldați de pe liber și așteaptă-mă! -Știți, am două butoaie sparte și nu putem să luăm toată cota! -Ia-le și pe alea! Poate reușim să le schimbăm, cumva. Au ajuns la furnizorul de carburanți și Mihai i-a spus funcționarului despre butoaiele sparte. -Sunt ale dumneavoastră. Dacă le aveați în custodie puteam să le înlocuiesc, altfel, nu! -Mihai a decis să emită Act de Primire, un fel de factură, pe alte butoaie noi, astfel încât să poată ridica întreaga cotă de carburanți apoi au luat motorina și s-au întors la cazarmă. A întocmit decontul pentru motorină și butoaie apoi s-a apucat de lucru. Spre sfârșitul programului Tanța a spart liniștea din birou. -Șefu, bărbatul meu este în misiune pentru patru zile și aș avea și eu o rugăminte. -Spune, doamnă! -Pot să las și eu fata diseară la tine? Mihai, intuind o oarecare problemă a cerut explicații: -Pentru cât timp? Când vii și o iei? După câteva secunde lungi de tăcere Tanța a confirmat bănuiala: -Vin dimineață devreme. Iau fata , merg și o pregătesc de școală și vin la muncă. Tanța nu rămâne datoare... După aproape un minut de tăcere Mihai a răspuns, cu o voce joasă: -Bine Tanțo, cum vrei dar ai mare grijă! -Mă duc până la popotă, vrei să-ți aduc ceva? -Nu, mulțumesc. Tanța și-a refăcut machiajul, s-a pieptănat apoi a rectificat rujul de pe buze. Și-a dat puțin parfum și a ieșit râzând. „ Curvia o fi generală în Valea Jiului ? Oare ce o spune fata ei?“ Se apropia terminarea programului. Mihai s-a ridicat și a privit pe geam. În fața popotei Tanța sporovăia veselă cu șeful de stat major, un maior tânăr și chipeș. Mihai a deschis geamul și i-a arătat ceasul, atrăgându-i atenția că s-a terminat programul. La popotă Mihai s-a întâlnit cu Floricica. -Sărutmâna, tătic, acum am venit și eu. -Te-ai spălat pe mâini? Fata a arătat mânuțele încă jilave. S-au așezat și lângă ei s-a așezat și locotenentul Costan. -Permiteți? -Da, domnule! Doar ești vânător de munte. Ești de aceeași meserie cu comandantul, nu? Au mâncat în liniște iar desertul l-au luat la pachet. Pe drum spre casă s-au oprit la o băcănie și Mihai a cumpărat ceva mezeluri și pâine, pentru seara. -Tata, diseară ai musafiri. Vine fata doamnei Tanța și doarme la noi. -Ce bineee! Ne facem lecțiile și apoi ne jucăm amândouă! Au intrat în casă și fata s-a dus în camera ei și s-a apucat de lecții. Mihai s-a apucat să lucreze la un scaun. Rindeaua avea cuțitul cam știrbit dar era timp, nu era nici o grabă. Seara cobora încetișor. Mihai a deschis geamul și se auzea un vuiet încetișor al unui curs de apă. „Să fie Braia, să fie Jiul?„ S-a auzit o bătaie discretă în ușă. Mihai a deschis și Tanța, cu fata de mână, a intrat. Floricica a ascos capul pe ușa camerei ei: -Hai, te așteptam! Fetița a intrat în camera Floricicăi cu ghiozdanul în spate și Tanța i-a dat lui Mihai o pungă cu pijamalele fetei și cu săpun , prosop, periuță de dinți. -Șefu, am plecat! Și să știi că eu îmi plătesc toate datoriile! Ușa s-a închis. Vocile fetelor se auzeau sporovăind în camera lor. „Oare ce o fi vrut să spună când a spus că își plătește datoriile? „ A scuturat capul ca și când ar fi vrut să alunge gândul incredibil că ea e dispusă să se culce cu el ca să-i acopere escapadele. Munca la scaun îl deconecta. A anunțat fetele că merge până sus la băieți, a încuiat ușa și a urcat la Vili și la Bibi. -Salut, domnilor. Fumul era gros, mirosul de pălincă era plăcut chiar dacă era dominant. -Ia-ți un scaun, un pahar și hai să jucăm o carte. Au băut palincă, au jucat cărți și au spus glume. Într-un târziu Mihai a coborât. -Fetele, hai să vă dau ceva să mâncați. -Nu ne este foame, ne mai jucăm! Am făcut lecțiile... -Măi, nu se aude? Poftiți la masă. Mihai le-a făcut niște pâine prăjită, un ceai cu niște unt și mezeluri puse pe o farfurie. Pe 2 este Kurb anDupă ce au mâncat au redevenit cuminți și au mers să se spele și s-au schimbat în pijamale. Mihai s-a dus în camera lor, le-a pupat și le-a stins lumina! Dimineața, Tanța s-a prezentat la ora cinci și jumătate. -Sper că nu te-am scos din cârpe, șefu. Fetele s-au sculat? -Încă dorm fetele. Hai să-ți pun o cafea. Mihai a turant cafeaua și în nări i-a pătruns un iz de după ras bărbătesc. Bănuiala era întărită încă o dată. Privind-o ironic Mihai a întrebat-o: -Nu faci un duș? Miroși a alte alea. -La tine nu fac azi duș, poate altă dată. Merg acasă! Fetele au ieșit din cameră. Mihai le pregătise micul dejun și după ce s-au spălat și au mâncat au plecat amândouă, la școală, ținându-se de mână, cu Tanța în urma lor. A doua zi de dimineață a venit un subofițer de la biroul „evidență gradați-soldați „. -Toalentmajor, ați avut depășire de normă la subteran așa că , la ordinul comandantului, din subunitatea dumneavoastră pueți propune doi ostași pentru permisie cu foi de drum. După ce reacția imediată a fost să ceară un răgaz de gândire, s-a răzgândit imediat și a dat două nume: -Screie: Molnar Ianoș și Geli Nuri. Înțeleg că primul este maghiar dar al doilea? Ce nume e ăsta? -E tătar! Începe sărbătoarea Kurb an., sărbătoarea sacrificiului. Ar fi frumos să fie acasă mai ales că un coleg al nostru, ofițer, i-a spus la venire că ramadanul va cădea când dă el ordin. -Ce este sărbătoarea sacrificiului, șefu- a întrebat Tanța mirată că Mihai ar ști despre ce este vorba. Și subofițerul stătea și aștepta răspunsul lui Mihai. -Sărbătoarea sacrificiului – denumită Kurban Bayrami - este celebrarea de către Arabi a tradiției de la Ibrahim / Avraam. Atunci când Allah / Dumnezeu a dorit să-l încerce și i-a cerut sacrificiul suprem, să sacrifice pe unicul său fiu, Ibrahim / Avraam s-a arătat dispus s-o facă, ca semn al devotamentului său față de Creator (“musulman” din punct de vedere etimologic desemnează “supus”). Se spune că impresionat de credința lui Ibrahim / Avraam, Allah / Dumnezeu l-a oprit în ultimul moment de la sacrificiul fiului său, în cea de-a 12-a lună a Calendarului Musulman și s-a mulțumit doar cu sacrificarea unui berbec. Subofțerul a plecat și Tanța , privindu-l cu atenție l-a întrebat: -Șefu, ești musulman? -Nu, nici gând! Hai să lăsăm prostiile și să ne apucăm de calculul echipamentului la cadre. După sfârșitul orelor de program nu aveau voie să rămână la birou așa că Mihai a pus carnetele de echipare într-o mapă cu gândul să le ia acasă și să lucreze. -Șefu, vin să te ajut. E treabă grea pentru un singur om. Vin cu fata și noi lucrăm. -E în ordine dar la ora 22 veți pleca, clar? -Șefu , te temi de o biată femeie? Am spus că lucrăm așa că lucrăm. Copiii au mâncat, și-au făcut lecțiile și au vrut să se culce. -Hai șefu, lasă-le să doarmă că mai avem vreo două ore de lucru și terminăm. -Nu tanțo! Du-te de ia fata și mergeți acasă. Deodată s-au auzit niște bubuituri în ușă. Mihai s-a ridicat cu țigarea în gură și s-a dus să vadă cine este. Tanța era la masă cu carnetele întinse. Soțul Tanței a pătruns vijelios: -De e nu ești acasă la ora asta? Unde e fata? Tonul ridicat l-a iritat pe Mihai. -Domnule o fi nevasta ta, oi fi tu ofițerde contrainformații dar te invit să lași glasul mai jos. Fetele dorm. Pe ușa dormitorului, abia întredeschisă , s-au ițit capetele celor două fetițe. -Floricico, roagă pe prietena ta să se îmbrace că merge acasă. Am terminat ce aveam de lucru. Ușa s-a închis iar Mihai a continuat către soțul Tanței: -Bă, ești nebun? Ai speriat copiii! -Tanțo, fă-ți timp și educă-ți bărbatul. Apoi adresându-se lui Ion: -Cred despre criza asta a ta că te-a făcut să te convingi că ai accese de paranoia. Avem de lucru la carntele de cadre și este o lucrare cu termen precis. Uiți că sunt copiii noștri alături. Pe viitor , dacă vrei să nu te reclam la șefii tăi, te rog să numai bați la ușa asta! Niciodată! -