Poezie

Poveste despre inima mea...

1 min lectură·5 iulie 2017

Mediu

Era ca-n viață,

o zi-două fierbinte,

o zi-două cu ploaie

și-ntr-o dimineață

am ieșit în verdeață

și inima asta, floare,

s-a zbătut în cărare

Ca un ochi, a prevestire,

de parcă aveam să fiu mire,

apoi ca la joc,

să răsară busuioc,

a luat-o la trap,

s-a dat peste cap

și apoi s-a oprit,

ca un asfințit

și-a privit la cer.

Era după o mare ploaie,

pomii înalți, în convoaie,

spânzurați de-atâta senin,

își coborau picioarele până în pelin

și-și clătinau capetele verzi,

să vezi și să nu crezi,

și vorbeau între ei

stejari și tei,

cu glas de porumbei

și unul mai gros și mai scorburos

a privit în jos și-a șoptit mieros:

"tu, soră-surată, nu mai sta-ncruntată,

așa nu se poate,

treci de-acum și bate,

c-ai primit în dar un om cu un har!

Pornește-l, să scrie,

proză, poezie!"

Ea, ascultătoare,

s-a pus pe picioare și-a-nceput să bată

încă o dată

pentru-n anotimp, pentru-n an

pentru un timp...

001.380

viorel gongu. “Poveste despre inima mea....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/14109951/poveste-despre-inima-mea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.