Poezie
o ultimă tăcere...
e ocupat cu soarele propriu...
1 min lectură·
Mediu
O ultimă tăcere dintr-un șir
Se-ntoarce în boboc și prin tulpină
Coboară-n curgeri grele până-n tină,
Să fie luminării fir de ir.
La ascultare te supui și taci,
Asculți lumina cum scâncește, albă,
În sângele-obosit și-ți faci o salbă
Din clești de raci și din boboci de maci.
Dresezi secunde și miros de tei
Îl dai răsplată când se-opresc din fugă,
Îngenunchezi cu ele și în rugă
Înșiri meatanii pentru ochii ei.
În bănci de vise , credite deschizi,
Când băncile, în șir, intră în crize,
Așezi discret cuvintele în frize,
Cerșind un smoc de pene de la cizi...
Apoi îi taci pe toți într-un altar
Și ochii-ți tac și mâinile-n tăcere
Se-așează-n flori, diseminate-n miere
Și învierea o aștepți , ca dar.
002.216
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- viorel gongu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 123
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
viorel gongu. “o ultimă tăcere....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/14108942/o-ultima-tacereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
