Poezie

E-atât de scurtă primăvara...

1 min lectură·9 mai 2017

Mediu

Este atât de scurtă primăvara

Încât nu ai timp să simți povara

Secundelor care se strâng ciorchine

Și tot timpul, tot timpul îți vine

Să te deschizi măcar un pic și să faci

Să plouă și să te ascunzi în maci,

Îți vine să-ncolțești și să crești,

Amețit de culori în ferești.

Este atât de scurtă primăvara,

Răgazul e mort, de dimineața până seara,

Simți rădăcini cum complotează în sol,

Auzi cum se deschid florile și-n rol

Cum își intră păsările și auzi, din ouă,

Cum se naște din tot câte o viață nouă,

Auzi sălbăticia din aripi, auzi chemarea

Către navele ce așteaptă în complicitate cu marea.

Gutui timizi, petalele roz își abdică

Și-n sânge auzi un pic de teamă, de frică,

Speranțele se-nfioară ca întâia dată o fecioară,

Te temi că nu va mai fi o altă primăvară

Și-nchizi ochii și respiri repezit și adânc,

Îți scoți cuțitul odihnit la oblânc

Și tai cu el și temeri, și frici, și-ți spui...ACUM

Este timpul meu, gândurile negre sunt numai un fum.

001.365

viorel gongu. “E-atât de scurtă primăvara....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/14106923/e-atat-de-scurta-primavara

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.