Poezie
ca pe-o fecioară tristă...
1 min lectură·
Mediu
Ca pe-o fecioară tristă...
Ca pe-o fecioară tristă uitată-n mănăstire,
O floare albă-roză gutuiul o deschide,
Ca punct al primăverii, o ultimă vestire,
O rugă pentru Domnul din besna de firide.
Nu-s alte flori pe ramuri, întâiele sunt duse
Doar floarea din gutuiul cu frunzele de ceară
Mai luminează noaptea și stelele-s traduse
În vegetale verbe, vestind o nouă vară.
Iubirile grăbite se trec în corcodușe,
În vișine, cireșe, în piersici și caise
Când în târziu, gutuiul, din florile ghidușe
Spre iarba crudă lasă să ningă-ncet cu vise.
E ziua tot mai lungă și cuiburile pline,
Am mai lăsat în urmă o altă primăvară,
Vin iar pe lume puii și zilele-s mai line,
Pe cai de foc, în lume, apare-o nouă vară.
001.146
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- viorel gongu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
viorel gongu. “ca pe-o fecioară tristă....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/14105314/ca-pe-o-fecioara-tristaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
