Poezie

mângâiere

clipa

1 min lectură·30 martie 2013

Mediu

Cât mi-e de cald în suflet să simt o mângâiere

Pe fruntea care-mi arde, aprinsă ca de foc,

Amarul mi-e mai dulce când după nenoroc

În zbor, o voce tandră mai ia puțin din fiere.

Cât de frumoasă este în trecerea ei clipa

ce-mi cântă la ureche, sub liniștit talaz

Și cum usucă rana ce-mi curge pe obraz

Un umăr ce deasupra-mi închide-ncet aripa.

Și-n dimineața oarbă mi-e inima pustie

Din visul cel de noapte ce poate-i plăsmuit

Dar pe-nserate iară e vremea de iubit

Și poate dimineață nu va mai fi să fie.

001.319

viorel gongu. “mângâiere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/14026967/mangaiere

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.