Poezie
sonet bacovian
1 min lectură·
Mediu
De-atâta plumb și ploi orașul care
Plângea tristeți în violet destin
Poartă bolnavi de cord și fiecare,
Dorindu-și un Nichita la festin,
Te plâng tăcuți, cu pleoapele în doliu
Că tâmpla ta, cuprinsă de tristețe
E luminată-n negru de-un lințoliu
De epigoni, ce hoituri la ospețe
Își iau tovarăși și-acceptând duhoarea
Ce-n gura lor în moarte se exhală
Azi caută frumosul sub putoarea
Cadavrelor ce zac pe mese-n hală.
Te-aștept să reînvii pentru o clipă
Să îi lovești cu plumbul din aripă.
001.482
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- viorel gongu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
viorel gongu. “sonet bacovian.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/13992937/sonet-bacovianComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
