Poezie
sonetul bunicii
1 min lectură·
Mediu
Spre rădăcini se frânge lin otava
Visând verzui la foșnetul de coasă,
Măceșul gol își saltă arhitrava
Cu măciulii roșcate, lângă casă
Bunica, în genunchi, aprinde focul
Și-ascultă țiuitul de tăciune
Apoi cuprind-n noduri mari ghiocul
Aflând ce va mai fi, în sfiiciune.
La colțul gurii salt-ncet basmaua
Curată și apoi, în rugăciune,
Coboară spre pământ timpul ca neaua,
Se zbate din cosița obosită
Spre pietrele ce se deschi, s-o prindă,
Iar ea, copil, se joacă, alb, în tindă.
001.336
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- viorel gongu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
viorel gongu. “sonetul bunicii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/13992688/sonetul-buniciiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
