Poezie

pisoii

judecata

1 min lectură·3 mai 2011

Mediu

Doi pisoi, abia scăpați de țâță

Au plecat, în joaca lor eternă,

Părăsindu-și mama, blânda mâță

Și căldura torsului din pernă.

Au intrat pe geamul din cămară

Cercetând cu botul și cu laba,

Mai gustând, mai iscodind pe-afară,

Temători, să nu-i surprindă baba.

Tot jucându-se îi poartă valul

Pe un raft de jos, unde mirosul

I-a târât de nas și cașcavalul

A fost scos și mirosit. Frumosul

A rupt cașcavalul pe din două

Dar Pătatul, contestând ruptura,

A propus o împărțire nouă...

Și-au plecat, cu cașcavalu-n gură

La motanul tolănit pe sobă

Să le facă împărțire dreaptă

Iar acesta, sobru ca în robă,

A privit atent și cu-nțeleaptă

Hotărâre, a mușcat, reglând, pe săturate...

Și-au rămas doar două bucățele.

Le-a întins, egale, spunând: \"frate

Asta-i împărțirea firii mele!\"

Și pisoii acceptând sentința,

Mulțumiți dar cu bucata mică

S-au întors voioși și cu dorință

Să îi spele mama lor, pisică.

001.703

viorel gongu. “pisoii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/viorel-gongu/poezie/13979138/pisoii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.