Poezie
Eternul...Efemer
temă de gândire
2 min lectură·
Mediu
Poate că nimic nu este,
Nu contează, nu există
Gândul vine, sare peste,
Fața de copil nu-i tristă.
Toate trec, și vântul duce
Gândul nostru mai departe
Graiul nostru-i astăzi dulce,
Mâine poate împarte moarte,
Poate muza mă înșeală, ori de ochiu-mi se ascunde,
Când mai fuge sau dispare, te întrebi și nu știi unde,
Poate mintea-mi joacă feste absorbită-n absolut,
Clipa pare numai bună...fie ea și de...pierdut
Poate arma-i ascuțită și de luptă pregătită
Să mă apere,s-atace, să mă lase iar în pace,
Rozul...poate nu e roz,astăzi poate este gri,
Peste toate treci în grabă, să ai pentru ce trăi
Viața toți o povestesc, pe la colțuri șoșotesc,
Dar concret nu știu să afle, nici măcar unde greșesc,
Poate soarta nemiloasă , este grea,umăru-apasă,
Dacă-mi spui măcar odată, poate te primesc în casă.
Unde vii și tot ce cauți, nu-nțeleg unde-o să bați
Noi vom apăra cetatea,arătam, suntem bărbați
Poate că doar ce-ai aflat, toate trec, totu-i schimbat,
Crede-mă că-i de....lăsat, d-asta ne-am și antrenat
Tu te-ntreabă și socoate,al gândirii om vei fi,
Eu iți spun direct în față: și ieri tot va fi o zi,
Care vine să repete, ziua ce a trecut alaltăieri,
Demonstrându-ne înc-o data, că noi suntem efemeri.
Made by
Viorel Coman(03.10.2008)
001.747
0