Poezie
Vremuri
1 min lectură·
Mediu
Într-o seară răcoroasă, un dulce sfârșit de mai,
Mă gândeam,la noi, la tine,cât de crud,tu ,poți să tai,
Carne vie,sentimente,suflete zdrobite apoi,
Pentru tine sună bine,ca un cântec la oboi.
Te interesează toate, ca și cum nimic n-ar fi,
Parcă viața iți dă șanse, pentru ani câteva mii,
Ș-apoi timpul zboară,te trezești pe la cincizeci,
Că nu ai făcut nimic,dar nici n-ai ce să regreți,
Amintirile-s puține,anii au trecut in fugă,
Ce iți mai rămâne-atunci,decât să mai faci o rugă,
Speri ca DOMNUL s-o audă,și să-ți lase viață lungă,
Bătrânețea o alungă,și iubirea-i să te-atingă
Made by
Viorel Coman(04.08.2010,h:0.55)
001186
0