Poezie
Împărțitorul de cruci
Cânt de amară bucurie
1 min lectură·
Mediu
tu
cel care mi-ai pus în spate
toate pietrele de râu
străbătute de curgerea mea
te-ai întors
cu năvoade pline de înfrângeri
și pleoape nituite a orbire
târând după tine crucea
ți-i asudat grumazul
și umerii ți-s virgule de asfalt
iar eu
îmi pun la brâu cânt de amară bucurie
,,fie roata și pătrată tot se mai întoarce-o dată”
de ce mi-ar păsa
te-am avertizat
că nu poți să ucizi îngerii
ei pot cel mult să se sinucidă
ai ars aripile fluturilor
în cuptorul pentru bucătăria familiei
ca apoi să plămădești din cenușa lor trup de pasăre
dar ai ascuns colivia sub ultimul brad de crăciun
te-am pus în gardă
de malignitatea ce-ți rodea fiecare celulă
dar ai preferat s-o ignori
să știi
niciodată nu m-a prins rolul de doctor al infirmilor
iar medicamente nu mai există
au expirat de mult
( în materie de miracole ai fost mereu repetent)
acum savurez lacrima ta
cât te-a costat
002.245
0