Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Păzitorul umbrelor

1 min lectură·
Mediu
miroase înțepător a formol și a zile ucise
înțepeniți în frig
cei morți fac focul prin coridoarele ce miros a dezolare
timpul meu ars
se întinde ca într-o jalnică rugă
la capăt de speranță s-a pitit prima zi de luni
în care mi-am legat la brâu poalele rochiei
căram în ea toate cireșele lumii
că se le prind la urechile sorții
dar le-am răsturnat peste pământ
de atunci n-am mai avut cu ce să-l mituiesc pe Dumnezeu
țipătul acela înalt până la aripă de bufniță
e primul meu sărut urcat pe piedestalul
de pe care niciodată n-am mai vrut să-l cobor
ciutura
cât o fărâmă de surâs
e iubirea aruncată în neființă
de privirea ta care mângâia coapsele
primei vânzătoare de iluzii
iar eu
eu sunt paznicul de la morga sufletelor
001.065
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
131
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Violeta Florentina Ion. “Păzitorul umbrelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/violeta-florentina-ion/poezie/14009291/pazitorul-umbrelor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.