Poezie
Mărie!
1 min lectură·
Mediu
mai știi tu umbra în metri
a acelor pereți
din cărămidă de lemn
adunată-n echipa de fluturi isteti
din luna noastră de miere
și tare mi-e frică, Mărie
că oamenii-s beți
și nedrepți cînd sînt beți
precum o droaie de lucruri
pe moment adormite
în dimineți cînd
dejunul se face cu rîndul ...
dar ce tînăr pare poștașul, Mărie!
parcă mai ieri
suna la ușa noastră
semeț, zicîndu-ne c-aduce
o știre mare și grasă
\"războiul e gata
neînvingătorii sînt nemți!\"
ce tineri Mărie, aproape de tine noi 5
crescuți la bordelul
de pe Economiei
17.bis
întotdeauna plin de clienți
și vara ... Mărie, ce
trupuri, ce dansuri
cu inima trasă pe dreapta
ca o locomotivă
Diesel sau Benz.
Mărie, Mărie
mă duc și eu la culcare
mai vin și mîine,
la fel,
după ce dau de mîncare
la sfinți.
011651
0
\'mai vin și mîine,
la fel,
după ce dau de mîncare
la sfinți.\'
Foarte frumos!