victoritadutu

Lansarea Volumului antologic “Izvoarele vietii” Constanta Sâmbătă 25 iulie 2009, a avut loc la Constanța, lansarea volumului antologic de versuri, „Izvoarele vieții”. Evenimentul s-a

Trăind în cercul vostru strâmt, vă credeți genii Am trecut de curând prin Iași și acesta părea neschimbat. Câtă liniște, câtă candoare, câtă bucurie, câtă frumusețe. Aceeași pace patriarhală te

victoritadutu@yahoo.com www.victoritadutu.home.ro CINCI IMAGINI ALE CONȘTIINÞEI PRIMA IMAGINE Repet cu încetinitorul pe ecranul imaginației propria

victoritadutu@yahoo.com www.victoritadutu.home.ro CÃLÃTORIE Aș vrea să călătoresc cu două mii de ani în urmă si apoi cu două mii de ani în viitor, să-L văd pe El, cum vine și

www.victoritadutu.home.ro victoritadutu@yahoo.com Legenda poeziei ILINCA NATHANAEL Rafaelia

victoritadutu@yahoo.com www.victoritadutu.home.ro ARTIST Astăzi am pictat din nou. Privesc culorile care-mi ies din mână, parcă ar fi lumina din trupul meu. Și totuși ,

Volumul I Singurătatea tatălui Ce violet era floarea din vis... ce violet… Ce violet era floarea din vis.... Floarea din vis...ce violet... Prolog

Linie * 19 eu merg până departe, fac un pas. neliniștea îmi închide ochii, pleoapele, eu văd prin fereastra ce a devenit o lume subțire, infinită. văd și mă strecor prin această

îmi este teamă de liniștea ucisă de zgomotul ce se preschimbă în mine, în liniștea unui blestem

cineva privește din depărtare, eu nu-l pot vedea, dar închipuirea crește atât de tare încât privirea alungată de teama unui gând nerostit așteaptă să fie privită de către cel ce

să ating liniștea, ca o prezență, dincolo de gestul meu de a cuprinde mănunchiul de cuvinte ucise de zgomot.

îmi este frică de zgomot, de liniștea ce nu se lasă cuprinsă de zgomot. zgomotul acesta atât de violent îmi ia puterea de a privi dincolo de ceea eu cred că aș putea cunoaște.

liniște prea multă liniște, zgomotul pătrunde cu putere, dar nu poate cuprinde liniștea într-o îmbrățișare de neînțeles

nu știu ce m-a făcut astăzi să mă asemăn cu un copac violet, înflorit cu flori verzi albastre și parcă prin fiecare frunză vântul îmi șoptea cuvântul, ce nu-i puteam rosti înțelesul

* Creația Ta Creația Ta e asemeni muntelui Ce stă măreț în fața mea Iar Tu îmi ceri să am atâta Încredere în Tine , atâta iubire În iubirea Ta , încât, încât Să-i cer muntelui să se

1 9 *** Creația Ta e asemeni muntelui Ce stă măreț în fața mea Iar Tu îmi ceri să am atâta Încredere în Tine , atâta iubire În iubirea Ta , încât, încât Să-i cer muntelui să se arunce

Sunt asemenea muntelui Ce e gata să se prăvale, Doar o minune a pietrei Îl mai ține sus. La poalele muntelui ar fi numai nori, Iar eu însingurată, rătăcită prin arbori Aș căuta scara ascunsă în

1 E ca și cum eu M-aș despărți pe din două, Ca și cum un fulger Ar pătrunde în stâncă, Stânca s-ar crăpa Și ar fi cu un vârf Tâșnit spre cerul întunecat, Iar cealaltă jumătate Dărâmată în

Atunci când se retrag apele, munții… Cand poți să vezi cu claritate ce-ai dorit Iti vin În ajutor bucați de stea Și prinzi cu mâna Frânturi de ceruri.

O jumatate de flacără Ardea în jos peste flori. Crengile se scurgeau în flăcări Pe pămâtul arzănd. Ardea pământul mereu, Vulcanic ardeau stelele , Visele…visele… Cealaltă jumătate de flacăra

Era în aripa mea Ochiul ce mă durea. Zburam cu aripile strânse, Zburam cu capul plecat, Zburam cu mâinile-ntinse In zări… Spre El… Zburam cu gura-ncleștată … Ochiul din aripa mea Ce mă

3 *** Văd cerul albastru ziua, Cerul înstelat noaptea, Văd cerul înnorat în furtună Și razele soarelui de după nori, Alergând către mine, Văd pădurea ce se așterne la orizont Și