Victoria Dicu

Și Dumnezeu a zis: \" Să fie! \" Și așa a fost... Odată creați, am fost lăsați pe Pământ... Acolo ne-a fost și bine, dar ne-a fost și rău... Am văzut îngeri, Am văzut și diavoli. Am văzut

Și toți au spus: Să se arunce cu noroi! ... Însă au uitat că acesta se scurge printre degete Când nu e închegat Și rămâi cu o palmă murdară Pe care o îndrepți instinctiv către propria-ți față

În cutare zi am încercat să te înțeleg, Să-ți pătrund tainele și să te reculeg în sufletul meu... Să măsor dimensiunea sufletului tau și să încerc să o compar cu al meu- Din păcate acesta din urmă

E vremea noastră mi s-a spus Și-am pus amprenta acolo sus- Ca să se știe! A fost nevoie să mă lupt Și nevoită să înfrunt- Dar nu învinsă! Și-acum revin încet și spun: În lume totul este

Vreau să prind clipa Și s-o păstrez pentru mine! S-o-ncătușez... Vreau să mă înalț prin ea- La rangul de Om. Acum ninge... Îmi pare clipa un fulg... Ce se stinge pe pământ- Asemeni omului!

Întâi am apărut eu, Apoi ai apărut și tu... M-am folosit de tine Asemeni unei jucării Și-apoi te-am aruncat- De lângă mine, sau din suflet... Nici eu nu știu. Așa poate am simțit, Sau... așa

Cerșesc clipe de fericire de la viață- Clipe mărunte și discrete, Scanate sau puse pe dischete Într-un imens tot de neant... Cerșesc clipe de fericire timpurie- Ce-atârnă pe perete sau puse

Rotește timpanul spre ceea ce nu credeai niciodată că ai să auzi- Puterea de a fi cu și prin mine. Asemeni unei comori- Cărările inimii te caută! Parte din suflet e a ta, nu crede însă că-ți

Simt greutatea lumii pe inima mea Și inima mea e rea- Le strânge și le adapă Din sângele- apă... Nefericirea lumii se adună în pieptul rău, O strâng ca pe un tot al meu, O lepăd și mă lepăd

Doamne, cred că pe cei prea buni Îi chemi mult prea repede Iar pe noi ceilalți... Ne lași să ne iluzionăm în continuare... Ar fi bine să cedăm, nu? Ar fi bine să nu ne pese, nu? Crezi? Te

Dacă mă iubești cum spui Sigur ai să mă ierți Când te voi răni... Chiar dacă va fi prea des, Prea mult și prea înfrigurat Te rog să înveți să mă ierți! Lumea nu te va lăsa, Va apăsa asupra

Suntem în carcera destinului miop- Care refuză să ne vadă, sau ne uită- Stăm singuri tremurând în haina udă, cerșind neliniști pentru liniștirea noastră... Și-mi plouă în privire. Suntem

Unii caută înțelesuri în lacrimă, Alții- în nimicurile inflației... Și unii și alții conviețuiesc. Atât cât e necesar- firul ierbii crește. Nu cere socoteală, nu țipă... Așa îi este dat- să

Lume, lume, Măști și flori, Stele-n lume, Stele-n nori. Râd cu toții, Râd și eu, Râde lumea- Un ecou. Măști pe față, Măști pe noi, Măști pe lume, Prin noroi. Toți sunt veseli, Toți sunt

Hai să redevenim rivalii de altădată- Cumplit de singuri În căutarea unicei iubiri! Suntem, în parte, o rază Din lumina lui Dumnezeu Și singurătatea ne-o propagă pe chip... Rivalii de

Îmi \" calc\" aproapele în picioare Cu credința într-un ideal, Cu speranța că astfel voi reuși- Orice mare sacrificiu își are imensa sa jertfă! Merg încet, dar sigur și apăsat Spre ceea ce

Un lucru știu sigur: Că sunt mai presus de cei Care \" dau cu bățul să mai și pută\" ! Asta e! Sunt mai presus De nimicul care începusem să fiu! Cum am ajuns? Făcând- Nu cu bățul, ci cu

Critica asta... Îl vor toți pe Eminescu Iar atunci când dau de el Strigă: - Răstignește-l! Sau, uitând că sunt doar melci ai existenței, Aruncă primii cu piatra... Nici Vlahuță nu mai

Născut din interes, Făcut din lipsuri, Ivit din neant- S-a ridicat un nume. S-a scuturat de resturi uterine, Și a scuipat... (Interesant mod de a te lepăda,sau de a fi

Tot ceea ce există în afara mea Îmi poate fi dușman O picătură bună de existență Îmi poate fi fatala înăuntru Și viața poate deveni atunci O simplă agonie... Cam în același

Am înțeles că pasiunea e dăunătoare, Că te dărâmă și-ți face sufletul bucățele... Iar dragostea... Dragostea înseamnă pace și împăcare!!! Pe prima o cauți cu înflăcărare, Iar pe a doua o

Caut să te pătrund, Să trec dincolo de bariere Și să cred în tine- E șansa oferită de destin- O șansă unică Și poate nesperată... Odată ajunsă în încăpere Voi închide ușa Și voi

M-am vindecat de tine- Gata! Cred că de acum Ar trebui să devin mamă. Să te scot de la sânul dorit Și să încep să alăptez... M-am vindecat de amintire- Gata! Cred că de acum Te trec la

N-am mai scris demult, ci doar periodic- Parcă mă doare degetul Și capul mi-a îmbătrânit: Lumea se învârte cu o viteză amețitoare, Și cu toate că pământul e rotund Toți privesc de după