ura sînt bătrînă
știați că în septembrie există o paradă a frunzelor roșii? în parcul central al chișinăului ele merg în pas cadențat aclamînd numele meu și cîntînd evlavios imnuri de toamnă în fruntea
vino, mamă...
vino mamă să dormi în pătuțul meu să visăm aceleași vise și să-mi spui neapărat ce-ai văzut în somn atunci l-am cuprins cu tot ce aveam mai scump cu două raze de soare din ochii mamei
mi-ai zis
mi-ai zis ce frumos că–mi ești femeie ce noroc că-ți sunt bărbat ți-am zis știi cum bate ceasul când nu ești lângă mine? trei minute în adajio trei în largo iar apoi lento
soră-mea
soră-mea nu scrie versuri ci-și îngână cântecul vieții trecând dintr-o tonalitate în alta major minor minor major simbioza stranie a melodiei neutră fără alb sau negru nescrisă în vreo carte
