Poezie
Stare
1 min lectură·
Mediu
Mâinile tale-mi alunecă prin gânduri,
pâna pe umerii goi.
Cuvintele se lovesc de tavanul gol,
scurgându-se apoi,în privirile hapsâne...
Oglinzile mint întunericul,
Și-mi ești de la genunchi în jos,
rugăciune în clepsidra rece.
Și ne aleargă prin vene o pădure întreagă...
Iar buzele noastre, poartă ecouri adânci,
ce răsuna la miezul nopții.
Iar noi...desculți ne alergăm destinul.
001.736
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 57
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Victoria Andreea Bozgan. “Stare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/victoria-andreea-bozgan/poezie/14064016/stareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.