Sunt suflet,
sunt liber,
am zburat…
Tristețea ce mă ținea lipit de pământ s-a risipit
și-acum sunt liber.
Am uitat,
a fost oare vreodată atât de liber zborul sau m-am prăpădit…
Sunt
Vând ploaia la pachet
Și toate tainele naturii le strâng in pumn
Și-ncerc norocu-n loterie.
Păcat!
Era de așteptat,
N-am câștigat.
Urzesc cu fir de aur viitorul
Și toate pierderile mele mi
Dor
dor de libertate și de vise ce n-au simțit împlinirea.
Melodia singurătății ce cântă în șoapta
mă surzește și mă doare.
Frunza ce nu s-a putut ține de creangă zboară, alături de ea –
- Cum?
- Cum adică cum? Încet…
Abia se aud pașii,
încet se strecoară frigul,
încet,
parcă s-ar ascunde de mine în umbra Lui…
- De ce?
- Cum adică de ce? E iarnă…
Fluturii verii cad
