Mirare

1 min lectură·30 mai 2008

Mediu

Cât neastâmpăr au unii oameni

plănuind întruna reforme,

care mai de care mai năstrușnică,

mai machiavelică, mai himerică!

Câți oameni fără cunoștințe temeinice,

indiferenți față de esențe,

fără o chemare a destinului,

având doar un tupeu nemărginit,

împinși de megalomanie

spre a deveni călăuzitori politici,

înainte de a-și face ordine

în propriile lor gânduri!

Iar noi, înzestrați cu bunul simț

dăruit de Divinitate,

putea-vom deosebi adevărul de minciună,

atât de-abil amestecate?

014.233

Vavila Popovici. “Mirare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vavila-popovici/poezie/1785350/mirare

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Nu am gasit in poezia ta acel fior artistic aceea fascinatie de neexplicat specifica poeziei