Poezie
Fantasmă
1 min lectură·
Mediu
Stătea comod în fotoliu,
cu picioarele-i lungi ca două crengi
încântător arborate,
cu degetele mâinilor ca niște frunze
zbătându-se nervos,
în setea lor de spațiu...
Surâsu-i blând
îmi învăluia ființa...
Chipu-i devenea mai estompat
la timida mea apropiere...
Așteptam să-mi spună ceva,
în timp ce ochii mei,
ca niște găleți dintr-o fântână,
se umpleau cu lacrimi.
Un tremur de fericire m-a cuprins,
și-am apăsat întrerupătorul veiozei.
Brusc, odaia s-a luminat.
Dincolo de fereastră
fulgerele brăzdau neîntrerupt cerul,
tunetele zguduiau pereții.
M-am lăsat vlăguită în fotoliu
simțind căldura-i rămasă...
Fusese doar o fantasmă.
003.903
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vavila Popovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Vavila Popovici. “Fantasmă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vavila-popovici/poezie/1764463/fantasmaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.